De ce nu exista un premiu Nobel pentru protejarea Pamantului
premiile nobelincalzire globalaconsum resurseplaneta albastra
Mai este putin pana la anuntarea castigatorilor premiilor Nobel. Intre 1901 si 2013, premiul Nobel si cel pentru stiinte economice au fost atribuite de 561 de ori. Premiile contabilizeaza 851 de laureati individuali si 25 de organizatii. Mai exact, 847 de indivizi si 22 de organizatii, intrucat ambele categorii au primit premii de doua ori.
Din total, 45 de femei au fost laureate cu un Nobel. Intre 1901 si 2013, doi laureati au refuzat premiul: in 1964, Jean Paul Sartre (care refuza orice fel de onoruri) si, in 1973, Le Duc Tho (care a invocat situatia din tara sa, Vietnam). Acesta din urma ar fi trebuit sa imparta premiul pentru pace cu Henry Kissinger.
Patru personalitati au fost obligate sa refuze premiul. Dintre acestea, trei erau din Germania. Adolf Hitler (el insusi nominalizat, in 1939, la Nobelul pentru… pace) le-a interzis sa primeasca premiul lui Richard Kuhn (in 1938, pentru chimie), Adolf Butenandt (in 1939, pentru chimie) si Gerhard Domagk (in, 1939, pentru medicina).
De asemenea, in 1958, Robert Pasternak a fost silit de conducerea Uniunii Sovietice sa refuze premiul pentru literatura, dupa ce, initial, il acceptase.
Numeroase personalitati nu au fost recompensate cu prestigioasele premii Nobel: chimistul rus Dmitri Mendeleev; scriitorii Lev Tolstoi, Virginia Woolf, James Joyce, Marcel Proust, Mark Twain, Gertrude Stein si Henrik Ibsen; economista Joan Robinson; fizicienii Thomas Edison, Nikola Tesla si Jules-Henri Poincare; medicul american de origine armeana Raymond Damadian, inventatorul primului aparat RMN, si omul de stat Mahatma Gandhi.
Exista, insa, si laureati care nu ar fi meritat distinctia, dar, din numarul total, numai patru sunt considerati controversati sau nemerituosi.
Primul este Johannes Andreas Grib Fibiger (1867 - 1928), care, in 1926, a castigat premiul Nobel pentru medicina. Patolog danez, Fibiger a descoperit o specie de vierme parazit, Spiroptera carcinoma, despre care a sustinut ca este agentul cauzator al cancerului stomacal. Ulterior, descoperirea care i-a adus premiul Nobel s-a dovedit a fi falsa.
William Bradford Shockley (1910 - 1989), fizician american de origine britanica, a inventat impreuna cu John Bardeen si Walter Houser Brattain, tranzistorul, inventie pentru care cei trei au primit, in 1956, premiul Nobel pentru fizica.
In cazul sau, contributia la inventie nu este pusa sub semnul intrebarii, dar problema a aparut din cauza sprijinul deschis pe care inventatorul il acorda miscarii care sustinea eugenia, teorie care preconizeaza ameliorarea populatiilor umane prin masuri de selectie genetica (alegerea parintilor, sterilizarea, interzicerea procrearii).
La randul lui, medicul american Daniel Carleton Gajdusek, laureatul premiului Nobel pentru medicina din 1976 pentru studiile sale legate de maladia kuru, a provocat controverse de ordin moral. Omul de stiinta a stat 19 luni la inchisoare, dupa ce a pledat vinovat la acuzatiile legate de abuzarea unor copii.
Si decernarea premiului Nobel pentru pace, in 1994, lui Yasser Arafat alaturi de Shimon Peres si Yitzhak Rabin, a provocat controverse.
Acum, cu o saptamana inaintea anuntarii noilor castigatori, 11 laureati ai premiilor trag semnalul de alarma legat de starea planetei, pe care o considera grav bolnava.
Ei sunt de parere ca numai utilizarea mai rationala a resurselor va permite salvarea ecosistemelor de care depinde omenirea.
Potrivit lui Peter Doherty, co-laureat in 1996 al premiului Nobel pentru medicina, situatia este catastrofala, lista ranilor planetei fiind lunga si neincetand sa se lungeasca.
Doherty a aratat ca mediul politic, consumatorii si companiile trebuie sa-si cantareasca toate actiunile si sa se gandeasca la durabilitate, durabilitatea alimentara, a apei, a solului, a atmosferei.
In cadrul unei intalniri pe care o vor avea La Hong Kong, nobelistii vor discuta despre provocarea pe care o reprezinta posibila crestere a temperaturii cu 4 grade, dublul limitei de doua grade fixata de comunitatea internationala.
In spatele preocuparile lor se afla concluzia confirmata in mod constant ca omenirea isi depaseste cu mult resursele. Raportul "Planeta Vie 2014" al WWF reaminteste ca omul consuma, intr-un singur an, cu 50% mai multe resurse naturale decat poate regenera planeta.
"Pericolul pare iminent. Consumul nostru de resurse creste exponential, pentru a-i servi pe cei aproximativ 9 miliarde de oameni cati s-a anuntat ca va numara Terra in 2050, care doresc sa duca viata pe care o traim in Occident. Suntem pe cale de a face mai multe daune in urmatorii 35 ani decat in ultimii 1.000 de ani", a avertizat Brian Schmidt, astrofizician australiano-american, colaureat al premiului Nobel pentru fizica in 2011 pentru ca a demonstrat expansiunea accelerata a Universului.
La intrebarea de ce nu exista un premiu Nobel pentru protejarea Pamantului, se poate raspunde pentru ca, pe vremea inventatorului dinamitei, nu existau amenintarile din prezent la adresa Terrei.
In afara de asta, poate ca nu exista un astfel de Nobel si pentru ca fiecare domeniu recompensat cu prestigiu si bani poate contribui la imbunatatirea vietii de pe Planeta Albastra.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
