Lectii din Japonia: Stimuleaza dobanzile mici cresterea economica?
lectiijaponiadobanzicrestere economica
Candva, Arakawa City, aflat la nord-est de Tokyo, era plin de mici fabrici. Astazi au mai ramas cateva. Una din acestea este Hosobuchi Electric Lamp, care produce diverse tipuri de becuri folosite in industria medicala. De exemplu, acolo se produc becuri folosite de oftalmologi. Este una din putinele fabrici din lume care face asta.
Desi are produse competitive, Hosobuchi Electric Lamp nu o duce prea bine. "De la socul Lehman, cererea pentru produsele noastre a scazut si multe afaceri din vecinatate si din industrie au disparut", spune directorul companiei, Kenji Takahasi.
Pentru a ajuta mediul de afaceri, banca centrala din Japonia a mentinut dobanda de politica monetara la un nivel apropiat de zero. Astfel, firmele se pot imprumuta ieftin. "Adevarul este ca nu avem suficiente afaceri sau nevoi de investitii pentru a imprumuta bani", a declarat Takahasi, pentru BBC News.
Ponderea datoriei corporate in produsul internt brut al Japoniei a scazut de la 147% in 1990, la 125% in 2000, potrivit unui director din cadrul bancii J.P. Morgan. In 2011 a ajuns la 99%.
Principala problema a economiei japoneze o reprezinta yenul puternic, care face exporturile scumpe si, implicit, necompetitive. In 1998, un dolar valora 144 de yeni. Astazi un dolar valoreaza 78 de yeni. Asta inseamna ca preturile produselor vandute de Hosobuchi Electric Lamp s-au dublat in aceasta perioada pe pietele externe. Iar compania obtine 75% din venituri la export.
Japonia nu mai are spatiu de manevra pentru politici monetare expansioniste. Acestea se realizeaza prin reducerea dobanzii de politica monetara pentru ca masa monetara din piata sa creasca, iar moneda sa se devalorizeze. Avand dobanda cheie putin deasupra cifrei zero, Japonia nu prea mai are de unde scadea.
Cine beneficiaza de dobanzile mici?
Daca firmele mici nu sunt avantajate de dobanzile mici, atunci cine? Rapsunsul ar fi: consumatorii. Yoshifumi Tachibana, in varsta de 32 de ani, si-a cumparat recent prima sa casa, un apartament in Tokyo in valoare de 60 milioane de yeni (766.430 de dolari). I s-a cerut un avans de 20% pentru a avea o rata lunara mai mica. "Dobanzile mici au fost unul din motivele care m-au determinat sa-mi cumpar o casa. Am imprumutat 47 milioane de yeni pe 35 de ani, la o dobanda de 0,075%", spune el.
In ciuda dobanzilor mici, japonezii nu se calca pe picioare prin banci pentru a lua credite imobiliare. Sunt speriati. Nu au uitat ce s-a intamplat la sfarsitul anilor '80, cand in Japonia s-a spart o bula imobiliara, iar tara a intrat intr-o recesiune prelungita. In zonele de la periferia oraselor numarul de proprietari nu a crescut in ultimii 20 de ani. "Cred ca este in natura japonezilor sa nu-si asume riscuri cand vine vorba de bani", spune un agent imobiliar.
Japonezii au profitat de dobanzile mici in anii '90, imediat dupa ce banca centrala a redus dobanda de politica monetara pentru a combate recesiunea. Astfel, ponderea datoriei gospodariilor in PIB a crescut de la 66% in 1990, la 74% in 2000. Acum a scazut iarasi la 66%.
Atunci daca firmele si consumatorii nu se inghesuie la credite, cine profita in Japonia de dobanzile mici? Guvernul, care se imprumuta ieftin de pe piata interna. Ponderea datoriei publice in PIB a crescut de la 59% in 1990, la 131% in 2000.
Ce lectii pot fi invatate din cazul Japoniei:
- Dobanzile mici nu cresc neaparat cererea de credite in sectorul privat.
- In lipsa cresterii economice consumatorii se tem sa-si asume riscuri.
- Dobanzile mici pot spori impactul, dimensiunea si rolul guvernului in economie, rezultand asa numitul "socialism financiar".
Un produs media marca Rentrop&Straton 
