Cum muncesti de acasa: avantaje si dezavantaje

Cum muncesti de acasa: avantaje si dezavantaje muncadomiciliuangajatfirmafreelancer

Evolutia din domeniul tehnologiei si al comunicatiilor se reflecta si in activitatea profesionala, avand ca efect derularea mai facila a acesteia.
Munca la domiciliu prezinta un important potential de dezvoltare in domenii precum IT, consultanta sau contabilitate.

In Romania, munca la domiciliu este reglementata prin Codul Muncii, astfel incat angajatul care lucreaza de acasa are aceleasi drepturi si obligatii ca orice alt salariat, diferentele specifice provenind din stabilirea unei forme de control asupra muncii.

Potrivit art. 108 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei detinute.
 
Acestia isi stabilesc singuri programul de lucru, iar angajatorul are dreptul de a verifica activitatea salariatului cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin contract.

Expertii spun ca contractul individual de munca la domiciliu poate sa fie pe durata nedeterminata, determinata, cu timp partial sau cu norma intreaga, dar poate sa fie si in cumul de functii. 
`
Expresia "munca la domiciliu" indica faptul ca salariatul nu presteaza activitatea intr-un loc de munca al angajatorului si nu se suprapune neaparat cu domiciliul real al angajatului.

Astfel, art. 109 din Codul Muncii stabileste continutul contractului individual de munca la domiciliu, incheiat numai in forma scrisa. 

Acesta va include in plus fata de contractul standard, precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu, programul in cadrul caruia angajatorul este indreptatit sa controleze activitatea salariatului si modalitatea concreta de realizare a controlului.
 
In plus, este stipulata obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza.

In ceea ce priveste dreptul angajatorului de a controla activitatea salariatului, "partile trebuie sa stabileasca si modalitatea concreta in care angajatorul va verifica activitatea salariatului, avand in vedere faptul ca practic angajatorul patrunde pe proprietatea privata a salariatului".

Art. 110 din Codul Muncii stabileste ca salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca, aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul angajatorului.

De exemplu, in luna februarie conducerea Yahoo le-a solicitat tuturor angajatilor sai sa vina la birou, declansand prin aceasta decizie dezbateri pe tema celor mai eficiente modalitati de valorificare a potentialui de munca.
 
Pentru multi angajati buni ai companiei, programul flexibil de lucru a constituit o motivatie importanta, existand riscul ca acestia sa se orienteze catre companii care sa le ofere conditii similare celor care i-au atras aici. 

Pe de alta parte, exista si contraargumente: munca la domiciliu reduce creativitatea rezultata din interactiunea cu ceilalti, afecteaza viteza de lucru, distruge linia de demarcatie intre viata publica si cea privata, conduce la izolare.
 
De mentionat ca angajatii care lucreaza la domiciliu se deosebesc de freelanceri prin faptul ca au contract individual de munca.

Curtea de Casatie franceza a stabilit printr-o decizie din aprilie 2010 ca salariatul poate cere indemnizatia din partea angajatorului sau pentru utilizarea in scopuri profesionale a propriei locuinte la cererea angajatotului, aceasta fiind considerata o ingerinta in viata privata.

In Romania, primele reglementari ale lucrului la domiciliu sunt consemnate in Anteproiectul Codului muncii din 1923, neadoptat insa la vremea respectiva.