Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

Editorial Lacramioara Vidru Copiii orasului

Editorial Lacramioara Vidru Copiii orasului
de la 16 Ian. 2011
Tags: copiiorasasfaltidfacebooksms

Nascuti in tumult de mortar, din egoism ori din greseala, crescuti pe asfalturi incinse, prin nori de praf si smog, de dupa blocuri semete si ridicole se arata, autisti, copiii orasului. Fapturi schimonosite, zgomotoase si palide, ce traiesc zorit inaintea timpului. Pui ai unei lumi salbatice, preocupata sa nu moara, desi nu stie a trai. Locuitori singuratici intr-o cetate neingradita, insa cu nenumarate ziduri ascunse.


Universul lor este un colos de beton ce strange nediferentiat sub cupola constructii vechi si noi, masini neastamparate ori potolite, vise marete sau subrede, praf si prafuri, vietati si suflete obosite. O mega-structura discordanta, nervoasa, pentru care sfarsitul de zi nu isi gaseste niciodata linistea in noapte.

Copiii orasului convietuiesc in chip nebanuit prin satelit. Cauta, descopera, invata prin click-uri succesive intr-o nemarginire informationala. Foiesc butoane si pagini virtuale de ziare, carti, jurnale si profiluri. Se creeaza si se transforma cu usurinta cameleonica intr-un spatiu care apartine tuturor. Placerea jocului si a povestilor o descopera capsulata in DVD-uri, iar acordurile muzicale le pulseaza direct in urechi, in format MP3. Se cunosc, sub protectia ID-urilor, dupa descrieri succinte si cascade de fotografii desantate, pentru a se iubi platonic, de la distanta. Isi impartasesc izbanzile si neimplinirile pe Facebook, se oglindesc in camere video, trimit barfe prin SMS si isi exprima trairile cu emoticoane. Se vand pe motoare de cautare si se fac nevazuti cu delete.

Copiii acestia cunosc bucurii alterate si adevaruri invalide. Li se pare formala interactiunea directa, improprii discutiile libere si oneste cu sine ori cu ceilalti. Fac alergii la tarana, la polen, la soare si la sentimente. Neaga autoritatea, priceperea si intelepciunea celor in varsta. Considera manierele un moft si o pierdere regretabila de vreme. Traiesc fara pretentii inalte si alearga infrigurati dupa dorinte perisabile. Aspira mereu catre ceea ce nu au, subjugati de nefericire. Iar cand sunt nefericiti sau prea fericiti se abandoneaza cu nonsalanta in lumea ecranelor.

Iar in tot acest timp, in care viata lor se inghesuie in conturi ireale, primavara continua sa infloreasca neasemuit iar toamna sa se-nece in galben si-n purpuriu. Soarele inca apune dezinteresat intr-un colt de cer sangeriu. Ploaia nu conteneste sa ude pamant aburind si paduri imbalsamate cu verde crud. In tot acest timp, trec pe langa ei griji parintesti si soapte de drag, de dor. Se dilueaza caldura bunicilor si splendoarea locurilor traditionale inca nealterate. Se estompeza desfatarea nascuta din lucruri simple si minunatiile veritabile ale lumii.

Copiii nascuti din orase se plimba, (se) iubesc, vietuiesc intr-o realitate virtuala, pe baza de parola. Dar cum sa ii faci sa priceapa ca in tot acest timp renunta de fapt sa traiasca autentic?



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Top imagine

Comentarii

4 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Mihaela 2011-01-21 01:02:52
Foarte frumos si la obiect creionata viata copiilor de la oras. Personal pot spune ca am apucat sa mai "gust" din viata traita in natura , la tara , alaturi de bunici si sa particip la muncile de toamna culesul viei , al porumbului Imi este dor de viata aceea , in care bucuria copilareasca si natura nealterata de ciment ma faceau sa ma simt mai vie si mai multumita .
Cristinas 2011-01-18 12:24:01
crud de adevarat! trist pentru noi adultii de azi si din pacate nesemnificativ pentru adultii de maine, acesti mici vietuitori ai realitatii virtuale care, dupa parerea mea, isi paroleaza sufletul si mintea!
ce va fi!? sa nu disperam! niciodata nu se stie ce transformari pot avea loc! daca iubirea e undeva printre noi, atunci acesti copii pot fi salvati! cum? cred ca tot de la noi, adultii, trebuie sa porneasca. sa ne trezim!!! si sa imprimam o alta conduita de viata acestor copii. sa-i iubim, sa le acordam atentie, sa fim prezenti in viata si sufletele lor, sa ne daruim - si atunci ei nu-si vor mai cauta parteneri in spatele monitoarelor...
Liviu 2011-01-17 11:59:30
Dureros si adevarat. Ei sunt viitorul sau, cel putin, mare parte a sa: "autentica" ar putea fi, nu peste mult timp, lumea lor...
Florin C. 2011-01-16 22:59:43
Felicitari, Lacramioara!
Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Manager de succes - 6 strategii imbatabile".

Consilier Managementul Deseurilor



Descarca Alerter Manager.ro



Cele mai citite stiri




Ultimele comentarii



Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Din fericire, NU scriem despre
cancan, showbiz, lifestyle sau scandal.

Adauga e-mailul tau pentru Stiri din Romania reala, cu informatii zilnice, articole din economie, politic si administrativ.

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic.