Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

Mituri si adevaruri despre plasele chirurgicale folosite in tratamentul herniilor

Mituri si adevaruri despre plasele chirurgicale folosite in tratamentul herniilor
de la 26 Nov. 2013
Mituri si adevaruri despre plasele chirurgicale folosite in tratamentul herniilor Tags: adevaruriplaseherniioperatii

Aparitia plaselor chirurgicale din polipropilena, numite si proteze parietale, a reprezentat un progres major in tratamentul chirurgical al herniilor abdominale, reducand riscul de recidiva de 10 ori.


Plasele chirurgicale se folosesc, astazi, in tratarea a numeroase tipuri de hernii: herniile primare ale peretelui abdominal: hernie inghinala, hernie femurala, hernie ombilicala, precum si herniile secundare, numite si postincizionale.
 
Una din 5 operatii de hernie efectuata fara  montarea unei plase chirurgicale se soldeaza cu recidive. Sutura se desface mai mult sau mai putin, producand o hernie postincizionala sau o eventratie postoperatorie.
 
“Este imperios necesar ca in tratamentul chirurgical al herniilor primare sa se foloseasaca de la bun inceput plasa chirurgicala si nu doar simpla sutura a marginilor sacului abdominal, care sunt slabe si fragile. Plasa intareste peretele abdominal, impiedica stricarea suturii si previne o noua interventie chirurgicala”, afirma conf. dr. Ion Daniel, medic primar in chirurgie generala si seful Clinicii de Chirurgie III din cadrul Spitalului Universitar de Urgenta din Bucuresti.
 
Plasele chirurgicale se pot folosi atat in chirurgia deschisa, cat si in chirurgia laparoscopica, insa exista diferente din punct de vedere al formei si al costului. Indiferent de procedura aleasa, aceste plase textile se introduc in grosimea peretelui abdominal pentru a acoperi zona deficitara.
 
Astazi, folosirea plaselor chirurgicale reprezinta standardul de aur in corectia herniei inghinale. Numai ca, de-a lungul timpului, au circulat numeroase zvonuri cu privire la compatibilitatea acestor dispozitive-minune cu organismul.
 
Mituri despre plasele chirurgicale
 
Organismul respinge plasele chirurgicale. Respingerea plasei chirurgicale a fost confundata multa vreme cu infectia pe proteza, numita supuratie, o complicatie controlabila, care apare la sub 1% dintre pacientii operati.
 
“Fenomenul de respingere in adevaratul sens al cuvantului ar insemna o reactie imuna, asemanatoare cu ceea ce se intampla la transplant, cand organismul produce anticorpi fata de un tesut care ii este strain. Fata de aceste plase chirurgicale, nu exista acest fenomen. Este doar o infectie ce se poate trata cu antibiotice si reprezinta un inconvenient minor in raport cu rezultatele excelente pe care le are”, explica conf. dr. Ion Daniel.
 
Plasele chirurgicale sunt cancerigene. Toate testele pe animale de laborator au aratat ca tesuturile si organele cu care plasa chirurgicala interactioneaza nu au suferit modificari susceptibile de cancerizare.
 
 Adevaruri despre plasele chirurgicale
 
Se integreaza in structura organismului. Procesul integrarii plasei chirurgicale in tesuturile organismului presupune dezvoltarea unei reactii de cicatrizare la locul de plasare a protezei.
 
„Practic, organismul gazda produce colagen care se ataseaza de proteza si formeaza o structura noua, perfect integrata in cea a peretelui abdominal normal”, explica Ion Daniel.
 
Cicatricea astfel formata este mai solida.
 
Presupun o tehnica operatorie simplificata si o recuperare mai rapida. Tratamentul chirurgical al herniilor folosind plasele chirurgicale este mai simplu, mai rapid, cu durere postoperatorie si rate de recidiva foarte reduse.
 
“Din experienta interventiilor realizate pana acum, operatia dureaza, in medie, 30-40 de minute si are o rata de recidiva cuprinsa intre 1% - 3%”, afirma dr. Ion Daniel.
 
Recuperarea postoperatorie presupune o perioada de spitalizare a pacientului de circa 24 – 48 de ore, cu reluarea activitatii fizice usoare, de birou, in circa o saptamana. Reluarea activitatii fizice sustinute se poate face in circa 30 de zile, cand persoanele operate pot practica sporturi usoare, precum alergatul sau tenisul. Treptat, se poate creste intensitatea efortului  pentru refacerea tonusului muscular.
 


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 2 voturi.

Alte articole similare pentru fiecare cuvant
click pe cuvantul dorit


Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Manager de succes - 6 strategii imbatabile".

Consilier Managementul Deseurilor

Descarca Alerter Manager.ro



Cele mai citite stiri




Ultimele comentarii



Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Din fericire, NU scriem despre
cancan, showbiz, lifestyle sau scandal.

Adauga e-mailul tau pentru Stiri din Romania reala, cu informatii zilnice, articole din economie, politic si administrativ.

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic.
Advertisement