Ce mancau romanii de Craciun in perioada interbelica si care erau traditiile fascinante ale epocii?
traditii de craciunce mancau romanii de craciuncraciun 2024sarbatorile de iarna
Perioada interbelica din Romania a fost o etapa de modernizare si renastere culturala, dar si un moment in care traditiile autentice continuau sa fie pastrate cu sfintenie, mai ales in timpul sarbatorilor de iarna. Craciunul era prilejul perfect pentru ca familia si comunitatea sa se reuneasca in jurul mesei, sarbatorind Nasterea Domnului cu bucate alese si obiceiuri vechi.
De la mesele bogate cu preparate traditionale din porc, pana la seratele elegante din marile orase, fiecare colt al tarii avea propriul farmec si specific. In acelasi timp, influentele occidentale incepeau sa-si faca loc in obiceiurile urbane, transformand Craciunul intr-un mix fascinant intre autentic si modernitate.
Bucatele de sarbatoare: de la traditie la rafinament
Taierea porcului, o traditie ancestrala, era esentiala pentru pregatirea mesei de Craciun. In sate, gospodarii se strangeau pentru acest ritual, iar apoi intreaga familie participa la prepararea bucatelor: carnati, caltabosi, toba si jumari. Piftia era un preparat obligatoriu, servit cu ceapa rosie si otet, in timp ce friptura de porc era vedeta mesei principale.
In orase, gospodinele adaugau un strop de rafinament bucatariei, influentate de retetele europene. Pe langa preparatele traditionale, mesele includeau supe rafinate de gaina sau ciorbe cu afumatura, dar si fripturi de vita sau peste pentru diversitate. Deserturile erau o incantare: cozonacii cu nuca, stafide si rahat dominau mesele de sarbatoare, iar in casele mai instarite apareau prajituri inspirate din gastronomia franceza sau germana.
Traditii de Craciun: obiceiuri pastrate cu sfintenie
Colindele erau un element esential al Craciunului. Grupuri de copii si tineri mergeau din casa in casa, vestind Nasterea Domnului. La sate, colindatorii primeau colaci, mere si nuci, iar in orase, darurile erau mai sofisticate, constand in bani sau dulciuri. Obiceiul impodobirii bradului, inspirat din traditiile germane, devenise foarte popular in mediul urban. Brazii erau decorati cu globuri, lumanari si beteala, in timp ce la sate se foloseau nuci poleite, figurine din aluat sau panglici colorate.
In orasele mari, Craciunul era marcat de evenimente sociale, precum baluri si serate elegante, unde oamenii isi etalau cele mai frumoase tinute. La sate, sarbatoarea ramanea profund religioasa, iar pregatirile pentru mersul la biserica erau esentiale. In multe regiuni, preotul vizita casele credinciosilor, binecuvantand gospodariile.
Targurile de Craciun si spiritul comunitar
Targurile de Craciun din marile orase precum Bucuresti, Cluj sau Iasi erau puncte de atractie. Aici, oamenii puteau cumpara produse traditionale, cadouri, dar si delicatese aduse din alte tari. Atmosfera era animata de luminite, muzica si dansuri populare. La sate, spiritul comunitar era consolidat prin obiceiuri precum "mersul cu steaua" sau jocurile de calusari.
In orase, Craciunul incepea sa capete un aer mai comercial, influentat de cultura occidentala. Familiile bogate achizitionau cadouri sofisticate si vinuri fine, iar copiii primeau jucarii sau dulciuri aduse de Mos Craciun, o figura care devenea tot mai populara in perioada interbelica.
Craciunul interbelic era o sarbatoare care combina armonios vechile obiceiuri romanesti cu influentele moderne ale vremii. De la mesele bogate cu preparate traditionale la decorarea bradului si evenimentele sociale elegante, aceasta perioada ramane un simbol al bucuriei si al comuniunii. Farmecul epocii interbelice poate fi regasit astazi in unele obiceiuri care continua sa fie pastrate cu sfintenie, aducand un strop de nostalgie si autenticitate in sarbatorile moderne.
Sursa foto: freepik.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML