Harta adaposturilor antiaeriene, in caz de RAZBOI: unde ne-am putea ascunde
adaposturi antiaeriene romaniaconflict rusia ucrainaaparare civila
Inainte de 1989, cand Romania facea parte din Tratatul de la Varsovia, nu din NATO, exista o adevarata strategie de educare a populatiei in caz de razboi, de atac nuclear, de atac chimic. Pana si elevii aveau ca materie de studiu PTAP, adica pregatire pentru apararea patriei. La fel cum, atunci, aceste cursuri erau luate in deradere, in parte pentru ca se tineau in ultima parte a zilei, cand curentul electric era oprit in scoli, nici acum nu stam prea bine.
Inaintea
pandemiei, pregatirea pentru o situatie de urgenta consta in faptul ca, in fiecare miercuri, in unele dintre marile orase, suna sirena de avertizare.
Acum, in contextul sensibil din apropierea Romaniei, ne-am adus aminte ca ar trebui sa avem macar unde sa ne adapostim in cazul vreunei urgente.
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) a publicat lista cu adaposturi antiaeriene de protectie civila din toate judetele.
Pe hartie, avem adresele celor 4.538 de adaposturi antiaeriene de pe teritoriul tarii noastre. Documentul nu spune si daca, din numarul aparent mare de adaposturi, sunt toate functionale.
In Bucuresti, sunt 1.175 de adaposturi care i-ar protejeza pe locuitorii capitalei. Din total, 165 sunt in Sectorul 1, 340 in Sectorul 2 si 150 in Sectorul 3. De asemenea, in Sectorul 4, sunt amenajate aproximativ 160 de adaposturi antiaeriene, 60 in Sectorul 5 si 300 in Sectorul 6.
Potrivit lui Vasile Dancu, ministrul Apararii, adaposturile din intreaga tara sunt verificate periodic si se stie cu exactitate care este starea fiecarui adapost.
Adaposturile sunt structuri pentru protejarea civililor si a combatantilor impotriva atacurilor aeriene, nu pentru cele care se desfasoara la sol.
Un astfel de adapost trebuie sa asigure o suprafata de 1-2 metri patrati pentru fiecare persoana, iar usile trebuie sa fie metalice, etanse si cu grosimi intre 14 si 25 de milimetri.
In cazul spitalelor si al scolilor, capacitatea de primire trebuie sa fie de cel putin doua treimi din numarul total al paturilor, respectiv, elevilor.
Lista completa a adaposturilor din toata tara si datele de localizare, potrivit IGSU, poate fi consultata AICI.
Salvam oamenii sau muraturile?
Pentru asigurarea unui grad sporit de protectie, adaposturile trebuie sa fie ingropate in pamant, cu planseul la nivelul terenului.
Intr-un reportaj din 2019, o televiziune a aratat ca multe dintre adaposturile pe care ar trebui sa contam in caz de urgenta sunt, de fapt, boxe in care locatarii blocurilor depoziteaza muraturi, vin sau biciclete...
"In mare parte, adaposturile existente au fost construite pe vremea comunistilor. Din pacate, acest concept de aparare in caz de atac aerian a fost haotic abordat inainte de 1989. Fara nicio logica. Adica, nu s-a construit la numar de persoane, la populatia dintr-o anumita zona, ci s-a ordonat realizarea unui numar de X adaposturi.
O planificare total ilogica, tipic comunista. Practic, acestea aveau o capacitate care nu avea nicio legatura cu numarul locuitorilor din zona. Mai mult, nici macar blocurile de locuinte nu au avut toate astfel de buncare din cauza costurilor, probabil", potrivit lui Cristian Vilcu, specialist in protectie civila, citat de adevarul.ro.
Expertul sustine ca multe dintre adaposturile existente sunt pline de mucegai sau sunt inundate si multe dintre ele au echipamentele aferente (instalatie de filtrare si ventilare a aerului, toaleta si chiuveta functionale, dar si o cale de salvare in cazul prabusirii cladirii) nefunctionale.
Foto: pexels.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
