e-Toro: Un val global de incertitudine determina cresterea randamentelor obligatiunilor
obligatiunietorocreste randamentul obligatiunilor
Randamentele obligatiunilor de stat pe termen lung cresc brusc in principalele economii, inclusiv in SUA si Japonia. Investitorii cer compensatii mai mari pentru imprumuturile pe termen lung. Romania nu face nici ea exceptie. Aceste evolutii reflecta o pierdere generalizata a increderii in sustenabilitatea fiscala si nu doar preocupari legate de inflatie.
In ultima vreme, asistam la o crestere abrupta si generalizata a curbelor randamentelor. Cauzele sunt de natura structurala: cresterea nevoilor de finantare ale guvernelor, reducerea treptata a bilanturilor bancilor centrale si scaderea cererii de obligatiuni pe termen lung din partea investitorilor traditionali orientati catre pasive, precum fondurile de pensii. De la asa-numita „Zi a Eliberarii” (2 aprilie), cand presedintele american Donald Trump a anuntat impunerea unor tarife vamale masive (si inflationiste), aceste presiuni s-au intensificat, modificand peisajul instrumentelor cu venit fix si avand repercusiuni asupra mai multor clase de active.
Randamentul obligatiunilor pe 10 ani ale Romaniei era de 7,45% luni, 26 mai, conform cotatiilor interbancare extrabursiere pentru aceasta scadenta a obligatiunilor de stat. Randamentele au inceput sa creasca de la 6,96% la jumatatea lunii noiembrie a anului trecut la peste 8,11% la 20 ianuarie anul acesta. Deficitul bugetar ridicat, combinat cu incertitudinea generata de alegerile prezidentiale, a impins randamentul la peste 8,55% pe 8 mai, coborand apoi dupa alegerea noului presedinte. Cu toate acestea, deficitul bugetar de 9,3% inregistrat la sfarsitul anului 2024 si necesitatea reformelor continua sa creeze incertitudine cu privire la ratingul viitor al datoriei suverane a Romaniei.
In prezent, ratingul datoriei pe termen lung a Romaniei este de Bbb3 la Moody's si BBB- la S&P si Fitch, la limita la care investitiile sunt inca recomandate. Toate agentiile de rating au acordat insa o perspectiva „negativa”, ceea ce reflecta ingrijorarile legate de capacitatea Romaniei de a-si mentine bonitatea actuala, iar o retrogradare ne-ar putea duce la un rating „junk”. Aceasta situatie se datoreaza in parte preocuparilor legate de cresterea datoriei publice si a deficitului, precum si provocarilor politice si economice cu care se confrunta tara.
Datoria Romaniei a atins 205 miliarde de euro in primul trimestru al anului 2025, din care 48,5 miliarde de euro sunt pe termen scurt. In timp ce toti politicienii vorbesc despre aceasta situatie, deficitul Romaniei se afla intr-o faza in care este nevoie de masuri concrete. Din punct de vedere istoric, nivelul record al randamentului obligatiunilor de stat romanesti pe 10 ani a fost de 14,01%, atins in decembrie 2008.
Europa prezinta o alta situatie. In zona euro, necesarul considerabil de active de durata lunga al asiguratorilor si un context fiscal relativ stabil mentin sub control presiunea de accentuare a pantei curbelor. Pe termen scurt, perspectivele ofertei de titluri de durata lunga sunt, de asemenea, limitate, oferind o oarecare usurare a presiunii pe randamente si sprijinind activele de risc. Acest lucru se reflecta in indicele german DAX, care a atins niveluri record, si in indicele francez CAC40, care este in crestere.
De cealalta parte a Atlanticului, licitatia slaba de titluri de stat pe 20 de ani de saptamana trecuta a declansat ultima crestere a randamentelor obligatiunilor americane. Dar adevarata problema este disconfortul crescand fata de traiectoria fiscala a Americii. Se preconizeaza ca legea bugetului „One Big Beautiful Bill Act”, in forma in care a trecut in Camera Reprezentantilor va mari deficitul cu peste 472 de miliarde de dolari anul viitor, in principal prin reduceri de impozite fara restrictii semnificative ale cheltuielilor, ceea ce reprezinta un semnal de alarma pentru detinatorii de obligatiuni.
Recenta retrogradare a ratingului de credit pe termen lung al SUA de catre Moody's nu a avut efecte directe majore, dar a intarit perceptia ca Washingtonul nu ia in serios controlul datoriei, un sentiment care influenteaza acum pietele. Deficitele ridicate si nevoile sustinute de emisiuni imping randamentele pe termen lung in sus, in timp ce randamentele pe termen scurt raman ancorate in asteptarile privind o schimbare de politica a Rezervei Federale.
Aceasta creeaza o curba determinata mai mult de oferta decat de optimism – un semnal care poate pune la incercare evaluarile actiunilor, in special pentru sectoarele cu perspectiva lunga, cum ar fi tehnologia. Dar efectele se extind si la alte clase de active. Randamentele mai mari sustin de obicei moneda, dar dolarul a scazut, semnaland ca SUA ar putea pierde din atractivitatea sa de refugiu sigur pe fondul incertitudinii fiscale.
In Japonia, situatia este diferita, dar curba randamentelor continua sa se accentueze. Credibilitatea fiscala a Japoniei a fost afectata dupa ce premierul japonez a comparat finantele tarii sale cu cele ale Greciei din perioada premergatoare crizei. Asiguratorii de polite de viata isi reduc investitiile in instrumente cu durata lunga, ceea ce duce la scaderea cererii pentru obligatiunile guvernamentale japoneze de termen lung. Aceasta schimbare, combinata cu o iesire prudenta din controlul curbei randamentelor, adauga presiuni ascendente pe segmentul lung si ar putea destabiliza corelatiile globale ale ratelor dobanzilor.
Situatia globala este complexa. De obicei, cand curbele randamentelor se accentueaza ca urmare a imbunatatirii cresterii economice, acest lucru tinde sa favorizeze asumarea de riscuri. Bancile beneficiaza de situatie, iar sectoarele ciclice pot prospera. Dar cand accentuarea curbei este determinata de tensiuni legate de finantare, incertitudine politica sau de scaderea cererii institutionale – asa cum observam in SUA, dar si in Romania – aceasta actioneaza ca o forta de restrictionare, subminand prima de risc a actiunilor si reevaluand actiunile cu durata lunga. De aceea, nu toate modificarile pantelor curbelor de randament sunt la fel. Investitorii ar trebui sa citeasca curba, nu doar forma ei, incercand sa inteleaga riscurile subiacente si sa se adapteze in consecinta. Pentru investitorii individuali din Romania, acest lucru este deosebit de important, intrucat 50% dintre ei investesc in actiuni locale si 38% in actiuni globale, potrivit ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat.
Bogdan Maioreanu, analist si comentator de piata al eToro, are peste 20 de ani de experienta in domeniul serviciilor financiare si al investitiilor, precum si un background solid in jurnalism. A ocupat diferite pozitii de conducere in zona de Corporate Banking in cadrul Raiffeisen Bank si OTP Bank, pentru a trece apoi .la consultanta in afaceri, lucrand pentru mai multe companii printre care si IBM Romania. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss si Washington University.
Sursa foto: freepik.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML