Cum poate fi ajutata bursa de reducerea dobanzii BNR
isarescudobanda bnrminim istoricinvestitiibursa
Daca in alti ani, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei taia timid si cu prudenta, din cand in cand, 0,25% din dobanda de politica monetara, luni, mai marii bancii au surprins pe mai toata lumea cu jumatate de punct procentual.
Asa se face ca indicatorul a ajuns la cel mai scazut nivel din existenta sa: 4,5%, pe an, de la 5%, prag consemnat la inceputul lunii iulie, cand BNR a redus dobanda de la 5,25%.
Ca de obicei, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, asteapta ca reducerea ratei dobanzii de politica monetara sa determine scaderea ratelor la creditele in lei, poate chiar de luna viitoare.
Seful BNR a pus in vedere ca, luand in calcul riscul de credit, costul unui imprumut in lei se apropie de cel al unuia in valuta.
Guvernatorul a explicat ca este in interesul bancilor comerciale sa efectueze cat mai repede modificari in sens descendent de dobanzi active.
"Bancile trebuie sa se apropie de clienti, sa-i inteleaga mai bine, sa conlucreze cu ei si in ceea ce priveste creditele care au anumite probleme.
Clientii sunt sursa lor principala de castig si de evitare a unor situatii mai dificile pentru ele. Depinde cat de repede inteleg si vor actiona pe plan intern.
Ca sa nu fiu interpretat altfel, este un fapt personal. Eu, daca as fi in locul lor, asa as face. Dar nu sunt, inca", a declarat Isarescu.
Domnia sa a adaugat ca reducerea dobanzii de politica monetara va ajuta foarte mult noua formula a programului Prima Casa, prin care se acorda imprumuturi numai in lei.
Asadar, o sa inceapa "lumea" sa ia credite-n draci ca vor reduce bancile dobanzile active, cand tot BNR constata ca numarul celor care se mai califica pentru un imprumut este foarte mic?
Totodata, vor mai risca aceia care si-au amanetat decenii din viata sa mai ia bani cu imprumut, cand s-au convins cat de greu este sau poate deveni sa-i returnezi? Ramane de vazut...
Ramane de vazut si daca si cat de repede bancile vor taia dobanzile la credite. Pana una alta, le este mult mai usor sa le reduca, din nou, pe cele pasive, adica pe cele la depozite.
La lei, acestea au ajuns, deja, la niveluri la care, in anii trecuti, erau recompensati "euroii" si dolarii trasi pe dreapta, la pusculita bancara, de catre firme si cetateni.
In aceste conditii, macar o parte din surplusul de bani al firmelor si gospodariilor poate ca nu se va mai duce spre economisire, ci spre plasamente in actiuni.
In ultimele doua luni, chiar si dupa trecerea datelor pana la care mai puteau primi dividende, persoane initiate, mai ales de la SIF Oltenia si SIF Transilvania au cumparat pe rupte.
Probabil ca inclusiv dividendele vor lua calea reinvestirii, in conditiile in care dobanzile bancare pasive vor aduce din ce in ce mai putini "banii siguri".
Daca, la unele depozite, mai primesti un 5% pe an, de la o luna la alta, exista actiuni cu performante mult mai bune. Astfel, fata de iulie, la Bursa de Valori Bucuresti, actiunile Facebook s-au apreciat cu 53,22%, cele ale Erste Bank cu 16,42%, titlurile emise de Bank of America au urcat cu 9,11%, ale BRD cu 7,54%, iar cele ale Bancii Comerciale Carpatica sunt mai sus cu 7,15%.
Sunt numai cateva exemple de crestere care, desigur, sunt contrabalansate de actiuni care s-au depreciat.
Cu toate acestea, la ce potential au foarte multe actiuni si la cat de mici au ajuns dobanzile bancare, merita riscul.
In afara de asta, daca Ministerul Economiei vrea listare duala pentru Romgaz de teama ca sunt prea putini bani in Romania ca sa acopere pretul cerut de 600 de milioane de euro pentru 15% din actiuni, suma este un mizilic fata de cele 125 de miliarde de lei cat totalizeaza numai economiile oficiale ale populatiei.
Probabil ca, reducand dobanda de politica monetara, BNR nu le spune numai bancilor: "nu mai tineti banii... pasivi, activati-i prin investitii!"
Un produs media marca Rentrop&Straton 
