Analizele Manager.ro: 20 de ani de la destramarea Cehoslovaciei

Analizele Manager.ro: 20 de ani de la destramarea Cehoslovaciei destramarea cehoslovacieicehiaslovaciamoneda eurovaclav havel

Imaginati-va ca, incepand de maine, Romania ar inceta brusc sa mai existe si ca in locul ei pe harta Europei ar aparea mai multe tari distincte, complet separate, cu interese si guverne proprii: Republica Muntenia, cu capitala la Bucuresti, Republica Transilvania, cu capitala la Cluj sau la Brasov, Republica Oltenia, cu capitala la Craiova etc. Ei bine, ceva asemanator s-a intamplat cu Cehoslovacia la 1 ianuarie 1993, cand acest stat s-a rupt pur si simplu in doua, dupa o existenta de 75 de ani.
Cehoslovacia a luat fiinta in 1918, in urma destramarii Imperiului Austro-Ungar, si a traversat ulterior o perioada destul de tulbure, marcata de cateva momente importante: ocupatia nazista din 1938, invazia sovietica din august 1968, revolutia de catifea din 1989 si, in fine, divortul de catifea din 1993 care a pecetluit separarea ei in doua tari: Republica Ceha si Slovacia. Decizia acestei separari s-a luat practic pe 17 iulie 1992, cand politicienii slovaci au proclamat suveranitatea republicii lor, fara sa se organizeze insa vreun referendum.

Cehii n-au fost prea afectati de aceasta dizolvare a statului comun. Ei au regretat mai mult pierderea Muntilor Tatra, situati la granita dintre Slovacia si Polonia, dar in rest au simtit chiar o usurare ca scapa de “fratele mai mic si retardat”, care ii tragea inspre zona Balcanilor, in timp ce ei se considerau ca apartinand Occidentului (o impresie alimentata si de respectul pe care vesticii il manifestau fata de pesedintele Vaclav Havel).

Si, intr-adevar, Cehia, care numara 10,5 milioane de locuitori, mai industrializata si mai ambitioasa, a avut un demaraj infinit mai bun spre un parcurs european. Ea a accelerat adoptarea unor reforme liberale, in timp ce Slovacia, cu 5,4 milioane de locuitori, s-a adaptat mai greu economiei de piata, fiind franata si de autoritarismul liderului Vladimir Meciar. In 1997 investitorii evitau Slovacia, iar sefa de atunci a diplomatiei americane, Madeleine Albright, spunea ca aceasta tara este “gaura neagra a Europei”.

Surpriza, insa, dupa 2004, anul in care cele doua tari au fost primite in Uniunea Europeana, Slovacia a inceput sa mearga mai bine, a implementat cateva reforme importante precum impozitul unic de 19%, a atras investitori, iar in 2009, spre stupefactia multora, a adoptat si moneda unica euro. In prezent, cehii, care erau foarte pro-europeni pe vremea presedintelui Vaclav Havel, au devenit sceptici si prudenti, nu vor deocamdata sa adere la zona euro si par desprinsi afectiv de Europa. Ei au de luptat si cu recesiunea, spre deosebire de slovaci, care se bucura de o crestere economica de invidiat.

In ciuda acestor noi realitati, Republica Ceha a pastrat permanent un aer de superioritate fata de fosta ei sora, lucru care este foarte vizibil si astazi: in timp ce actualitatea slovaca ii lasa adesea indiferenti pe cehi, slovacii raman foarte atenti la ceea ce se intampla la vecinii lor. In Slovacia, la toate punctele de difuzare a presei se vand ziare cehe, cinematografele proiecteaza filme subtitrate in ceha, programele de televiziune cehe sunt privite la scara larga, iar principalul jurnal televizat propune zilnic cateva flash-uri informative consacrate exclusiv Republicii Cehe.

Apoi, in timp ce majoritatea cehilor care traiesc in Slovacia continua  sa utilizeze limba lor materna, multi dintre slovacii care locuiesc in Republica Ceha sunt bilingvi si stapanesc la perfectie limba ceha, inclusiv pronuntarea imposibilei litere r (cu caciulita). Cultura ceha ramane in mod clar mai puternica, iar Republica Ceha va reprezenta intotdeauna, pentru o mare parte a slovacilor, un punct de referinta esential.

E greu de spus astazi daca dezmembrarea Cehoslovaciei din 1993 a fost un lucru bun sau rau. Si poate ca nici nu mai are vreo importanta. Intrebat de curand cum ar fi votat in urma cu 20 de ani, daca ar fi fost organizat un referendum pe aceasta tema, primul ministru slovac Robert Fico a raspuns ca aceasta este doar o intrebare ipotetica si ca cele doua popoare ar trebui sa priveasca inainte, si nu in urma.

Un efect negativ insa, cu siguranta, tot a fost: odata cu disparitia Cehoslovaciei a disparut si o tara foarte performanta in sport, care timp de decenii intregi a castigat numeroase titluri mondiale, in special la hochei pe gheata. Cine isi mai aminteste astazi ca Cehoslovacia a fost de mai multe ori campioana mondiala la aceasta disciplina sau ca a castigat Campionatul European de fotbal in 1976?