Pavlo Sheremeta, noul ministru al economiei, pare un medic care stie ca este in pericol sa-si piarda pacientul, trebuind sa ia masuri urgente si drastice: „Avem nevoie de masuri rapide. Cu cat vom actiona mai repede, cu atat viitorul tarii va fi mai putin dureros”.
Sheremeta are o sarcina extrem de dificila, aproape imposibila: de a face sa supravietuiasca o economie care se afla intr-o suferinta cronica de mai bine de 20 de ani, sub amenintarea armelor si conflictelor interetnice. Trebuie sa rezolve problema coruptiei, ineficientei sistemice, subventionarii excesive a economiei si, mai ales, a dependentei fata de gazul rusesc, care a transformat tara intr-un pres pe care isi sterg picioarele liderii de la Moscova.
Kiev este un oras cu oameni care nu sunt obisnuiti sa se trezeasca dimineata, exista companii care inca sunt inchise la ora 9 dimineata, dar este un oras care se confrunta si cu trezirea sa tarzie din trecutul sovietic, cu o economie ancorata in obiceiurile stapanei sale de altadata: Rusia.
"Noi nu trebuie sa fim obsedati de asa-numita decuplare de Rusia. Eu nici nu as numi-o decuplare”, spune Sheremeta. ”Avem doar nevoie sa semnam acordul de asociere cu Uniunea Europeana, pentru ca odata cu semnarea acestui parteneriat sa poata fi adoptate noi standarde, care vor relansa economia noastra”, este convins noul ministru al economiei din Ucraina.
Cu amenintarea rusa la usa, guvernul interimar al Ucrainei incearca sa reactioneze in conformitate cu gravitatea situatiei, in curs de actualizare de la o zi la alta. Lumea este confuza, nu intelege de ce odata cu inlaturarea lui Ianukovici si a acolitilor sai, situatia nu s-a calmat de la sine, de ce este nevoie de noi si noi provocari pentru a duce un trai mai bun. Noul guvern incearca sa risipeasca acest sentiment de confuzie si lipsa de directie.
Intrebat ce se va intampla daca Rusia va inchide robinetul de gaze Ucrainei, care nu si-a mai platit factura din luna mai a anului trecut, noul ministru de externe Andrii Deshchytsia a raspuns: „Poporul ucrainean are resurse. Pe <Maidan> oamenii s-au incalzit cu lemne, ne vom incalzi si noi cu lemne daca este nevoie, iar daca nu le vom avea, chiar daca vom dardai de frig, nu vom ceda!”.
Oamenii nu sunt pregatiti sa auda astfel de declaratii emotionale dupa ce au luptat intr-un frig naprasnic timp de doua luni. Ei s-au bucurat insa sa auda incurajarile miliardarului Ghenadi Balashov , un antreprenor din Dnepropetrovsk, care a afirmat in fata unei multimi stranse in Piata Independentei ca singura solutie pentru salvarea tarii este un plan de eliminarea a tuturor taxelor cu exceptia unei taxe de 5% pe vanzari si a alteia de 10% pe venit. Un batran, evident imbracat intr-un palton vechi si cu siguranta sarac, l-a intrebat pe miliardar cum va fi scapata tara de coruptie si oligarhi. Balashov a zambit din spatele ochelarilor sai de soare: „O multime de oligarhi fac o gramada de bani pe spatele vostru, al oamenilor saraci. Ei si prietenii lor nu platesc impozite!”. Intrebat daca nu cumva este si el oligarh, Balashov a raspuns, aparent destins: "Sunt doar un milionar care am facut bani cu stiinta de carte si propriile mele eforturi", adaugand, oarecum enigmatic: "Exista insa in aceste zile tendinta de a fi spuse tot felul de neadevaruri. Cei care au venit acum la putere sunt lipsiti de directie, nu au un plan clar de viitor”.
Revolta politica din Ucraina nu este decat un efect intarziat la colapsul Uniunii Sovietice de acum doua decenii. Statuile lui Lenin abia acum incep sa dispara de pe postamente, dar pe masura ce dispar, robinetul gazelor rusesti se strange din ce in ce mai tare.
Cand a preluat portofoliul economiei, Pavlo Sheremeta a fost surprins de „procedurile medievale” din minister. El spune ca multe acte a trebuit sa le scrie de mana. Birocratia ingrozitoare este un alt flagel al Ucrainei de astazi, dar noul demnitar spera ca folsind din ce in ce mai putine hartii, va reusi sa salveze padurile carpatice. Sheremeta crede ca singura misiune extrem dificila pe care o are este de a aduce tara din secolul al XVI-lea, in care se afla, in secolul XXI, in care a ajuns restul Europei.