Zona care este luata in discutie in articolul amintit este Beckton District, din estul Londrei, o zona situata la aproximativ 12 kilometri distanta de centrul capitalei Marii Britanii. Beckton este un cartier de case construit pentru clasa mijlocie, astazi devenit un cartier al saraciei in care traiesc mai mult de 60% dintre copiii defavorizati ai orasului. El se afla la doar 20 de minute de sediul HSBC din Canary Warf, cartierul de afaceri al Londrei. In acest cartier se vorbeste cu precadere bengali, poloneza, lituaniana si romana. Cei mai multi sunt polonezii. Din 500.000 de locuitori, cati traiesc in estul Londrei, 80% sunt veniti din Polonia in anul 2004, atunci cand tara a aderat la Uniunea Europeana.
Intre 6 si 7:30 dimineata, Beckton se goleste. Cu primele trenuri pleaca africanii si est-europenii. Africanii lucreaza, in general, in domeniul serviciilor, fac curatenie in birouri, pe strazi sau in parcuri. Est-europenii prefera munca in constructii. Majoritatea sunt platiti cu 5 lire sterline pe ora, dar ajung si la 7 lire sterline pe ora. Polonezii se plang ca romanii veniti la Londra au stricat piata, ei acceptand sa munceasca si pe 4 lire pe ora. Ei sunt cei mai multi cand vine vorba despre numarul imigrantilor din capitala Marii Britanii, aproximativ 300.000, dar alcatuiesc si cel mai mare grup de oameni fara adapost si fara capatai. Exista cel putin 5.000 de polonezi si lituanieni care traiesc sub cerul liber.
In nordul Londrei li s-a dat de lucru nu pe bani, ci pe bautura. Si au acceptat. Se adapostesc pe sub pasaje si poduri, dorm pe saltele murdare si adesea isi risca viata. In fiecare an se organizeaza la catedrala St Martin-in-the-Fields o slujba religioasa in amintirea oamenilor fara adapost care au murit pe strazile Londrei, loviti de masini scapate de sub control pe sub pasaje sau inecati pe sub podurile care traverseaza Tamisa, dupa ce s-au culcat la reflux si s-au trezit luati de ape cand a venit fluxul, fara sa stie sa inoate.
Cei mai periculosi imigranti de la Londra sunt considerati a fi albanezii. Bine organizati, ei nu se sfiesc sa foloseasca bataia ca metoda de convingere. Nu putine au fost cazurile in care alti imigranti au fost bagati in spital cand le-au cerut salariile albanezilor care ii angajasera. Isi fac veacul la un pub ponosit, cu un gratar mare afara, pe care tot timpul sfaraie carnea. Au lanturi din aur groase la gat, jeansi la moda si stau la cafele cu fete dragute ce poarta gulere din blana falsa in jurul gatului. Razboiul din fosta Iugoslavie si conflictul din Kosovo au adus cel putin 30.000 de refugiati la Londra. Multi dintre ei sunt veterani de razboi si nu se tem de moarte. Londonezii dispretuiesc dar se si tem de Mafia albaneza.
Polonezii si albanezii vorbesc despre Marea Britanie ca despre o „mini-America.” Din pacate nu exista nici un „vis britanic”. Desi o considera ca fiind un „teren propice oportunitatilor”, majoritatea sfarsesc sub un pod, mancand la cantina saracilor sau sunt exploatati de Mafia albaneza.
Un tablou sumbru prezentat de cotidianul „The Independent”, un fel de „bun venit” pentru imigrantii care isi vor face curaj si vor alege Londra pentru a-si croi un viitor.