Cum vrea China sa cucereasca lumea? Strategia ei e complet diferita de cea a SUA

Cum vrea China sa cucereasca lumea? Strategia ei e complet diferita de cea a SUA china

Pentru a-si impune dominatia mondiala, SUA apeleaza la forta. Fie prin intimidarea si descurajarea potentialului adversar, gratie imensului ei arsenal militar, fie prin implicarea directa in diverse razboaie. De la inceputul acestui secol, SUA a participat la 72 de conflicte armate, in diverse parti ale lumii, scopul ei declarat fiind raspandirea democratiei si capitalismului peste tot in lume, prin forta. China are insa o strategie complet diferita.

China nu vrea sa schimbe guverne si nici sa-si impuna propriul sistem politic in afara granitelor. Spre deosebire de SUA, care vrea sa transforme tarile lumii dupa chipul si asemanarea ei, China nu e interesata de asa ceva, ea merge pe o cu totul alta idee, scopul fiind insa in final acelasi – anume cresterea influentei pe scena internationala.

Concret, ce face China? Inca din 1990, ea a adoptat un plan pe termen lung, care presupune etape clare de parcurs, dupa un model care a functionat deja in cazul tarilor dezvoltate ale lumii, de-a lungul istoriei: 

crestere economica rapida, boom manufacturier, exporturi masive, ridicarea nivelului de trai al populatiei, sporirea prezentei pe scena politica internationala, obtinerea de parghii de negociere prin comert si investitii strategice – totul avand ca obiectiv inlocuirea lenta a vechii ordini mondiale si reformarea politicilor globale, cu scopul de a se plasa pe sine in centru.

Si, intr-adevar, China s-a tinut de acest plan: in primul rand, a devenit “Fabrica lumii” (acel boom manufacturier mentionat mai sus), realizand mult mai ieftin o paleta uriasa de produse si cucerind pasnic cea mai importanta piata a lumii, cea americana. In SUA, 97% din laptop-uri, 78% din smartphone-uri, 80% din articolele de sport si 83% din jucarii sunt made in China.

Initial, departe de a fi ingrijorate, elitele de la Washington au vazut acest boom manufacturier ca pe un succes, considerand ca, iata, inca o tara fosta comunista isi schimba drumul, realizand beneficiile economiei de piata. 

Doar ca acest boom s-a intors impotriva lor, a americanilor, avand ca efect de-industrializarea Americii. Companiile din SUA nu au mai fost interesate sa faca ele insele productie si au inceput sa se uite in afara, dupa importuri cu costuri mici si rate mari de profit. 

Daca in 1960, 30% din joburile din SUA era in sectorul manufacturier, in 2020 ponderea scazuse la 8%. Baza industriala a Americii, care ii asigurase prosperitatea dupa Al Doilea Razboi Mondial, a inceput pur si simplu sa se volatizeze. Un sector care altadata furniza americanilor milioane de joburi stabile si bine platite a disparut, lasand SUA complet dependenta de China. 

Apoi, legat de investitiile strategice, de decenii bune China isi creste influenta in lume facand investitii in proiecte de infrastructura, transport (drumuri, cai ferate, porturi), Belt and Road, energie verde, semiconductori etc. si aplicand o strategie numita “Investeste acum si domina mai tarziu”. Si poate face asta pentru ca pur si simplu are bani (in SUA, 70% din PIB e cheltuit pe consum, in China doar 39%). Din 2010 incoace, Beijing-ul a investit peste 1 trilion $ in diverse tari ale lumii, construind aliante strategice.

Concluzia? Dupa 100 de ani de dominatie americana, lucrurile sunt pe cale sa se schimbe. Pana in 2028, China va deveni cea mai mare economie a lumii, cu toate avantajele care decurg de aici. E rezultatul unei perioade de zeci de ani in care chinezii au construit disciplinati si cu rabdare o noua era mondiala, asteptand cuminti ca momentul lor sa vina. 

Sursa foto: www.pexels.com