Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Romania, pusa la colt de UE: Socialistii europeni au inghetat relatiile cu PSD din cauza nerespectarii statului de drept


Romania, pusa la colt de UE: Socialistii europeni au inghetat relatiile cu PSD din cauza nerespectarii statului de drept
de la 11 Apr. 2019
Romania, pusa la colt de UE: Socialistii europeni au inghetat relatiile cu PSD din cauza nerespectarii statului de drept
Tags: economielegile justitieicod penaldeficit comercialinflatiefmidatorie externa romaniacurs valutar ddepreciere leu

Semnalele venite din Europa sunt tot mai dure cu privire la actiunile Guvernului de la Bucuresti. Daca pana zilele trecute PSD era amenintat cu excluderea din PES, europenii au luat noi masuri impotriva partidului lui Liviu Dragnea, inghetand relatiile si refuzand sa mai desfasoare orice fel de activitate cu PSD, pana la alegerile europarlamentare.


Presedintele Partidului Socialistilor Europeni, Serghei Stanishev, a anuntat, in cadrul reuniunii liderilor socialisti la Bruxelles, ca relatiile cu PSD sunt inghetate pana la alegerile europarlamentare.
 
Europenii au transmis si un comunicat de presa pe aceasta tema, in care motiveaza decizia ca fiind una luata din cauza ingrijorarilor cu privire la incalcarea statului de drept in Romania.
 
”Serghei Stanishev a subliniat din nou ingrijorarile continue ale PES fata de respectarea statului de drept in Romania. El i-a informat pe sefii de guverne, comisarii europeni si liderii partidelor ca pana in momentul in care Guvernul Romaniei nu isi clarifica angajamentul fata de respectarea statului de drept si nu urmeaza recomandarile Comisiei Europene, conducerea PSSD considera inghetate relatiile cu PSD”, se arata in comunicatul socialistilor europeni.
 
Mai mult, Stanisev arata in comunicatul citat ca apartenenta PSD la familia socialistilor europeni va fi discutata in iunie, la viitoarea intalnire a conducerii PSD.
 
Masurile luate de PES la adresa PSD vin la scurt timp dupa ce PPE a suspendat FIDESZ, partidul premierului mahiar Viktor Orban.
 
Insa problemele pentru Guvernul Romaniei nu se opresc aici. Celalalt partid aflat la guvernanre alaturi de PSD este, la randul sau, in pericol de a fi exclus din familia europeana din care face parte.
 
De fapt, este mai mult decat "in pericol", fiindca ALDE Europa a declansat deja procedura de excludere a formatiunii lui Tariceanu, fiindca, spun ei, seful Camerei Deputatilor ar fi mintit si ar fi promis Uniunii Europene ca se va opune interventiilor abuzive in Justitie.
 
Probabil din cauza presiunii aerului din avion, lui Tariceanu i s-a sters memoria pe termen scurt, si, ajuns in tara a procedat fix invers decat le promisese europenilor, continuand sa sustina modificarea Legilor Justitiei si a Codurilor Penale, fapte pe care institutiile europene le considera o amenintare la adresa statului de drept si a angajamentelor luate prin aderarea din 2007.
 
In aceste conditii, Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European, i-a trimis o scrisoare lui Hans van Baalen prin intermediul careia i-a transmis ca ii recomanda “cu tristete” ca partidul ALDE Romania sa fie exclus din familia europeana cu acelasi nume. 
 

Comisia Europeana trage semnale de alarma peste semnale de alarma

 
Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cere incetarea oricaror interventii in Justitie prin Ordonante de Urgenta. Timmermans transmite un mesaj clar Guvernului, de a nu se mai implica in Justitia din Romania, abuziv prin Ordonante de Urgenta si fara consultarea Parlamentului.
 
"Romania trebuie sa revina urgent la un proces de reforma corect si a avertizat Guvernul roman sa nu intreprinda actiuni care sa afecteze sistemul judiciar si sa nu creeze impunitate pentru functionari si demnitari", a spus oficialul european.
 
"Am vorbit cu Colegiul despre ce se situatia din Romania. Romania trebuie continuie reformele in Justitie si sa nu distruga progresul facut in ultimii ani in lupta anticoruptie. Vreau sa avertizez guvernul sa nu ia masuri care sa afecteze independenta justitiei si sa creeze impunitate pentru functionari si demnitari, precum rejudecarea sentintelor definitive ale condamnatilor pentru coruptie.
 
O astfel de masura ar face Comisia Europeana sa actioneze imediat. Am avut mai multe discutii cu premierul Dancila, in care i-am semnalat peste 40 de probleme si i-am vorbit despre necesitatea implementarii recomandarilor din raportul MCV", a completat Timmermans.
 

Romania, la marginea Uniunii Europene

 
Aproape ca nu trece zi fara sa primim o avertizare din partea institutiilor europene cu privire la derapajele facute de Romania.
 

Justitia: Legile Justitiei, Codurile Penale, Kovesi

 
In Justitie, Uniunea e ingrijorata cu privire la tentativele nenumarate ale Guvernului de a influenta sistemul judiciar. 
 
Cele mai contestate actiuni au fost modificarea Legilor Justitiei, a Codurilor Penale, dar si presiunile externe facute impotriva candidaturii lui Kovesi la sefia Parchetului European. De asemenea, Uniunea Europeana a comentat in termeni duri infiintarea Sectiei Speciale de investigare a infractiunilor in Justitie.
 
"Comisia Europeana urmareste cu mare ingrijorare evolutiile privind statul de drept in Romania, inclusiv discutiile privind o eventuala ordonanta de urgenta pentru persoanele condamnate definitiv de completurile de 5 judecatori ale ICCJ", a spus Frans Timmermans, prim-vicepresedinte al CE, luna trecuta, intr-o sedinta a Comisiei pe tema MCV in Romania, de luna trecuta.

Economia: Romania este vulnerabila. Avem inflatie, deficit comercial, datorie externa in crestere si lipsa de competitivitate. 


Nici economia Romaniei nu este privita cu ochi buni de europeni, acestia semnaland ca suntem foarte vulnerabili si masurile luate de autoritati nu fac decat sa inrautateasca situatia.
 
Dar sa le luam pe rand:
 

Comisia de la Venetia critica dur Legile Justitiei. Principalele cerinte ale Comisiei

 
La finele lui 2018, Comisia de la Venetia a adoptat opinia preliminara comunicata in iulie in legatura cu Legile justitiei, modificate in Parlament de catre coalitia de guvernare.
 
Comisia a recomandat autoritatilor romane sa modifice amendamentele pe care le-a formulat pentru modificarea Codului Penal si Codului de Procedura Penala, cerandu-le sa vina cu propuneri legislative coerente si solide si sa tina cont de opinia societatii civile din Romania, respectand astfel standardele europene si deciziile CCR. 
 
In legatura cu modificarile Codurilor Penale, Comisia de la Venetia “si-a exprimat ingrijorarea ca multe dintre amendamentele la Codul Penal si Codul de Procedura Penala din Romania slabesc in mod serios eficienta sistemului judiciar in lupta impotriva infractiunilor de coruptie, a infractiunilor de violenta si a criminalitatii organizate” se arata in comunicatul Comisiei. 
 
In legatura cu deciziile Curtii Constitutionale, este necesar sa ne reamintim faptul ca pe data de 13 octombrie 2018, judecatorii CCR au declarat ca fiind neconstitutionale peste 60 dintre cele 96 de amendamente ce propun modificarea Codului de Procedura Penala. 
 

Printre cele mai importante masuri solicitate de catre Comisia de la Venetia se numara:

 
1.  Regandirea procedurii de numire si demitere a procurorilor-sefi cu scopul de a asigura conditiile pentru o procedura de numire/demitere impartiala, incluzand presedintele Romaniei si Consiliul Superior al Magistraturii pentru a echilibra influenta Ministrului Justitiei.
 
2.  Eliminarea masurii de pensionare timpurie a magistratilor, lucru care ar bloca aproape total Justitia, cu efecte catastrofale la ICCJ si Curtile de Apel.
 
3. Abrogarea/formularea mai clara a legilor care permit ca procurorii superiori sa invalideze solutiile date de procurorii care fac dosarele.
 
4. Revizuirea prevederilor care includ revocarea membrilor CSM.
 
5. Abrogarea restrictiilor in libertatea de exprimare a magistratilor
 
6. In locul infiintarii unei sectii de anchetare a magistratilor, recurgerea la procurori specializati si masuri eficiente de preventie. 
 
Raport MCV dur pentru Romania: Este regretabil ca au fost sistate reformele incepute in justitie. Comisia Europeana face opt recomandari suplimentare
 
Parlamentul European noteaza faptul ca Romania a indeplinit in 2018  doar doua dintre cele 12 recomandari emise de Comisia Europeana in luna ianuarie 2017. Mai exact, tara noastra a pus in aplicare recomandarile legate de Sistemul Prevent al Agentiei Nationale de Integritate si de Agentia Nationala a Bunurilor Indisponibilizate. 
 
In continuare, Comisia Europeana noteaza faptul ca in cursul anului 2017, ritmul reformei in domeniul justitiei a fost blocat. Franz Timmermans, prim-vicepresedinte al Comisiei, spune ca “provocarile legate de independenta judiciara au reprezentat o sursa perseverenta de ingrijorare”. 
 
Franz Timmermans: “Romania a sistat reformele in justitie”
Franz Timmermans a sustinut si un discurs cu privire la situatia in care se afla tara noastra la ora actuala, exprimandu-si regretul cu privire la faptul ca Romania nu numai ca a sistat cursul reformelor, dar a si readus in prim plan unele aspecte considerate inchise de mult timp.
 
Timmermans spune ca se asteapta progrese importante din partea Romaniei in urmatoarea perioada, progrese in legatura cu lupta impotriva coruptiei si in legatura cu asigurarea independentei sistemului judiciar. In cele din urma, Timmermans subliniaza ca doar prin aceste progrese se mai poate vorbi despre incheierea procesului MCV.
 

Recomandarile Comisiei Europene
 

Referitor la ultimele modificari adoptate pe tema legilor justitiei, Comisia Europeana cere Romaniei sa suspende imediat punerea in aplicare a noilor legi si a ordonantelor de urgenta ulterioare. De asemenea, Comisia Europeana cere revizuirea legilor justitiei, tinand seama de recomandarile date de specialistii din cadrul Comisiei de la Venetia si GRECO. 
 
Seria recomandarilor continua cu suspendarea imediata a tuturor numirilor si demiterilor in derulare ale procurorilor de varf. Se recomanda, totodata, relansarea procesului de numire a unui procuror sef al DNA cu experienta in urmarirea penala a infractorilor de coruptie. Raportul MCV cuprinde si o recomandare adresata Consiliului Superior al Magistraturii, in sensul de a numi imediat o echipa interimara pentru conducerea Inspectiei Judiciare, dupa care, in termen de trei luni, sa numeasca prin concurs o noua conducere. Nu in ultimul rand, Comisia Europeana cere Romaniei sa respecte opiniile negative ale Consiliului Superior in legatura cu numirile sau concedierile procurorilor in functii de conducere. 
 
In legatura cu noile coduri penale, Comisia Europeana recomanda Guvernului de la Bucuresti inghetarea procesului de implementare a modificarilor aduse Codului Penal si Codului de Procedura Civila. Totodata, Comisia Europeana cere revizuirea celor doua coduri, tinand seama de compatibilitatea legilor romanesti cu cele de la nivel european. 
 
Comisia Europeana sustine ca va urmari cu atentie ceea ce se va intampla in continuare la Bucuresti, urmand sa faca o ultima evaluare inainte de sfarsitul mandatului. De asemenea, Comisia subliniaza faptul ca punerea in aplicare a acestor recomandari este esentiala pentru statul roman in cazul in care acesta isi doreste sa continue procesul de reforma inceput odata cu aderarea la Uniunea Europeana.
 

Hans Klemm: Schimbarile din Justitie ameninta sa intoarca Romania la inceputul anilor 2000

 
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucuresti, Hans Klemm, a declarat in toamna anului trecut ca recentele schimbari cumulate din Justitia romana "ameninta sa intoarca timpul la inceputul anilor 2000", o perioada marcata de coruptie si ilegalitati.
 
Acesta a vorbit despre amendamentele la Codul penal si Codul de procedura penala, despre modificarile facute la Inspectia Judiciara, dar si despre protestele "de neimaginat" in trecut ale magistratilor romani, fata de aceste schimbari.
 
"Pentru magistratii care nu au fost intimidati, noua legislatie judiciara ofera mai multe oportunitati pentru constrangere si pedepsire a magistratilor ce creeaza agitatie, prin intermediul unei Inspectii Judiciare mai puternice si a unui nou creat birou realizat doar pentru a pedepsi judecatori si procurori", a spus Klemm.
 

Klemm: Justitia se intoarce in timp, la inceputul anilor 2000

 
Klemm a declarat ca recentele schimbari din Justitie nu consolideaza statul de drept, ci din potriva, ne intoarce in perioada anilor 2000, cand Romania era macinata de coruptie.
 
"Aceste schimbari cumulate ameninta sa intoarca timpul la inceputul anilor 2000, cand Justitia era afectata de coruptie si influenta politica", a explicat diplomatul.
 
"Progresul facut de justitia romana este, de asemenea, amenintat de catre amendamentele la Codul penal si Codul de procedura penala adoptate de Parlament in aceasta vara", le-a mai spus Klemm, studentilor la Drept. El a adaugat ca "aceste amendamente par create sa arunce Romania la inceputul anilor 2000".
 
"Deghizate in preocupare fata de procesul echitabil si drepturile omului, aceste schimbari sunt o incercare clara de a proteja anumite interese de o Justitie independenta. Promulgate in forma actuala, aceste amendamente vor face ca investigarea si pedepsirea unei crime, de la omucidere la crima organizata, sa fie greoaie sau imposibila", a sustinut ambasadorul SUA.
 
Potrivit lui Klemm, in acest context, cooperarea internationala in domeniul Justitiei va fi "redusa semnificativ" din cauza "ingrijorarilor privind impartasirea de informatii cu Romania".
 
"Urmarind sa faca aceste schimbari, Parlamentul s-a inchis. Motivand o nevoie de a actiona rapid si faptul ca o consultare cu toti actorii implicati s-ar fi intamplat, Parlamentul roman a ignorat, printre altele, opiniile Consiliului Superior al Magistraturii, o petitie semnata de majoritatea magistratilor si indicatiile scrise ale unor experti ai Comisiei de la Venetia, Comisiei Europene si al Group of States Against Corruption (GRECO) ", a completat Hans Klemm.
 

Bilantul Justitiei: Augustin Lazar: 2018 a fost anul in care s-au exercitat presiuni mari asupra sistemului judiciar

 
In cadrul prezentarii bilantului pe 2018, Augustin Lazar a vorbit in termeni critici si duri la adresa "reformelor" PSD-ALDE.
 
"In anul 2018, atentia societatii in ansamblu a fost concentrata asupra autoritatii judecatoresti. Publicul a fost tinut captiv intr-o avalansa de teme, subiecte de presa, dezvaluiri, initiative parlamentare, decizii judiciare si extrajudiciare si abordari publice care, in final, nu au facut decat sa arunce o anatema a institutiilor sistemului judiciar. 
 
Sub pretextul devoalarii abuzurilor, modul de infaptuire a actului justitiei si mai ales ale procurorilor, a fost promovata o campanie abila avand ca scop lezarea prestigiului, a increderii in misiunea sociala si a probitatii acesteia (...) cu consecinta inducerii artificiale a unei animozitati asupra unui intreg corp profesional care isi desfasoara activitatea, sarcinile, cu onestitate si in anonimat. A fost anul in care s-au exercitat presiuni mari asupra institutiilor judiciare, in special asupra Parchetelor. (...) 
 
Anul in care a continuat in avalansa demersul de modificare si remodificare a legilor justitiei, a codurilor penale, cu impact asupra sistemului judiciar, in care care factorul politic a insistat si a reusit revocarea procurorului sef al DNA”, a declarat Augustin Lazar la sedinta de prezentare a raportului activitatii desfasurate de Ministerul Public in anul 2018.
 
"A fost anul in care factorul politic a insistat si a reusit revocarea procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie. Apoi, contrar avizului negativ al CSM, a initiat revocarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In tot acest climat, procurorii au continuat sa isi indeplineasca atributiile prevazute de lege”,  a mentionat Lazar.
 

Augustin Lazar: Cazurile de dare de mita au crescut cu peste 34%

 
Potrivit statisticilor, au crescut semnificativ cazurile de violenta in familie, 2,3 la suta dintre inculpati fiind acuzati de astfel de fapte, dar si cazurile de dare de mita. Cresterea in cazurile de dare de mita a fost de 34,2%.
 
Acestea sunt doar cateva semnale negative venite din afara cu privire la modul in care Guvernul si Parlamentul Romaniei tarteaza sistemul judiciar. Sa vedem ce cred europenii despre Sectia Speciala de investigare a infractiunilor in justitie:
 

Sectia Speciala de investigare a infractiunilor in Justitie - infiintata impotriva vointei Uniunii Europene

 
Aceasta sectie a luat nastere cu avizul favorabil al Curtii Constitutionale, insa cu revolta Uniunii Europene. In octombrie 2018, Guvernul a adoptat in o Ordonanta de Urgenta pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, ca urmare a modificarii Legii privind organizarea judiciara. 
 
Anterior, Comisia de la Venetia a dat, in luna iulie, o opinie preliminara asupra amendamentelor aduse celor trei legi ale Justitiei privind organizarea judiciara, concluzionand ca modificarile „cel mai probabil vor submina independenta procurorilor si judecatorilor romani si increderea publicului in justitie”. Documentul poate fi consultat aici
 
„Aceste modificari includ amendamentele care pot afecta independenta procurorilor, precum noul sistem de numire si revocare a procurorilor-sedi, rolul ministrului Justitiei si aparitia controlului ierarhic. Limitarea libertatii de exprimare a magistratilor ridica si ea ingrijorari, la fel si noua sectie pentru investigarea magistratilor, dar si noua organizare care slabeste rolul CSM, ca garant al independentei sistemului judiciar”, arata Comisia de la Venetia.
 
In acest context, printre recomandarile formulate la acea data de Comisia de la Venetia, se numara si reconsiderarea infiintarii unei sectii speciale pentru anchetarea magistratilor. Recursul la procurori specializati, combinat cu masuri eficiente de preventie, este alternativa de dorit, aratau expertii Comisiei de la Venetia.
 
In fine, sectia a luat nastere si a facut numai "nesarate" de atunci.
 
De exemplu, prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, s-a "trezit" anchetat de aceasta sectie, care il acuza de fals, la intocmirea raportului pe Justitie privind Romania.
 
Cu alte cuvinte, avea Timmermans ceva cu noi si voia sa ne strice imaginea, spuand ca Romania are grave derapaje in justitie, cand, de fapt, totul era roz.
 
Va amintim ca Sectia pentru anchetarea magistratilor a inregistrat o plangere penala adresata de site-ul Lumea Justitiei (luju.ro) in care sunt vizati nici mai mult nici mai putin decat Frans Timmermans, prim-vicepresedintele Comisiei Europene, comisarul european pe Justitie Vera Jourova, Augstin Lazar, procurorul general al Romaniei, dar si Angela Cristea, sefa reprezentantei Comisiei Europene in Romania.
 
Ei sunt acuzati de grup infractional organizat, abuz in serviciu, fals intelectual si comunicare de informatii false.
 
Denuntul a fost formulat pe 30 ianuarie 2019.
 
Potrivit luju.ro, oficialii europeni pot fi anchetati de SIIJ deoarece in art. 10 alin. (1) din Cod penal scrie ca „Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, contra statului roman, contra unui cetatean roman ori a unei persoane juridice romane”.
 
In cele din urma, Sectia speciala de investigare a magistratilor a clasat dosarul la finele lunii martie. Clasarea a fost dispusa intrucat s-a stabilit ca „nu s-a decelat niciun element/indiciu de natura sa conduca la presupunerea rezonabila ca faptele reclamate ar exista in materialitatea lor", se arata intr-un comunicat transmis, joi, de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
 

Sectia Speciala pentru magistrati, principala piedica in calea candidaturii Laurei Codruta Kovesi la sefia EPPO

 
Pe 15 februarie, procurorul SIIJ Adina Florea a chemat-o la audieri pe fosta sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, in urma unui denunt facut de fugarul Sebastian Ghita in decembrie anul trecut. Fugit in Serbia, dupa ce a fost trimis in judecata in mai multe dosare de coruptie, Ghita sustinea ca, in anul 2011, Kovesi i-a cerut sa achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele caruia exista un mandat international de arestare.
 
Pe baza denuntului facut de Ghita, Adina Florea a acuzat-o pe Laura Codruta Kovesi de luare de mita, abuz in serviciu si marturie mincinoasa.
 
La o zi dupa amanarea dezbaterii privind constitutionalitatea SIIJ, Laura Codruta Kovesi a fost citata din nou, pentru data de 7 martie, la Sectia speciala, ziua in care, in cadrul conferintei presedintilor din Parlamentul European – liderii grupurilor politice si presedintele forului – au fost decisi urmatorii pasi de urmat in privinta numirii procurorului-sef european inainte de demararea negocierilor cu Consiliul Uniunii.
 
La audierea din 7 martie, Kovesi a aflat ca este urmarita penal intr-un al doilea dosar, in care este acuzata de constituirea unui grup infractional organizat in cadrul DNA si de complicitate la represiune nedreapta.
 
Ulterior, Parlamentul European a informat oficial Consiliul ca Laura Codruta Kovesi este candidatul pe care il sustine pentru sefia Parchetului European.
 
La 28 martie, Laura Codruta Kovesi a fost plasata sub control judiciar de procurorii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) in dosarul in care este acuzata de abuz in serviciu, luare de mita si marturie mincinoasa.
 
Fosta sefa DNA a contestat la Inalta Curte de Casatie si Justitie decizia, unde judecatorii i-au dat dreptate. Astfel, pe 3 aprilie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus ridicarea masurii preventive a controlului judiciar in cazul Laurei Codruta Kovesi.
 

Economie: Deficit comercial mare, lipsa de competitivitate, datorie externa in crestere, devalorizarea leului ... si altele

FMI- Previziuni sumbre pentru economia Romaniei
 

Daca in ceea ce priveste Justitia, europenii ne-au lamurit, sa vedem cum este vazuta tara noastra de Uniune pe plan economic.
 
Fondul Monetar International (FMI) a lansat "World Economic Outlook", o analiza cu previziuni despre situatia economica a lumii, inclusiv a Romaniei. Din pacate, pentru ambele, Fondul nu are deloc vesti bune, ba din contra, se pare ca macroeconomia traverseaza "un moment delicat", iar sansele sa isi revina prea curand sunt minime, intrucat FMI are cele mai mici estimari pentru economia globala, din ultimii 10 ani.
 
In linii mari, FMI preconizeaza ca trendul mondial de incetinire a economiilor din ultimul trimestru al lui 2018 se va mentine si in prima jumatate a anului. Aceast avertisment a fost lansat si de catre Banca Nationala a Romaniei, in urma cu doar cateva zile, prin vocea lui Daniel Daianu, membru in Consiliul de Ad­minis­tratie al BNR.
 
Fondul Monetar International se asteapta la perfomante slabe are economiei Romaniei in 2019, preconizand o crestere de doar 3,1% anul acesta, sub estimarea de 3,4% din octombrie 2018.
 
De asemenea, institutia apreciaza ca, anul viitor, economia Romaniei isi va continua ritmul lent, inregistrand o crestere de 3%, comparativ cu acest an, proiectie pe care si-o mentine pana in 2024.
 

Ce s-ar intampla daca FMI inchide "robinetul"? 

 
Tara noastra datoreaza Fondului Monetar International aproximativ 95 de miliarde de euro, iar imprumuturile continua. Acesti bani au ajutat guvernantii din ultimiii 29 de ani sa poata plati pensii si salarii de la buget, in contextul in care, in 1989 Romania reusise sa achite toate datoriile externe ale tarii.
 
Culmea ironiei, in urma cu 29 de ani, Romania avea 2 miliarde de Dolari in vistierie, dar si 8 miliarde de Dolari, bani pe care tara trebuia sa ii primeasca de la tari precum  Irakul, Sudanul, Mozambicul, Siria, Libia, Republica Guineea, Nigeria, Republica Centrafricana, Congo, Somalia, Zair, Egipt, Indonezia, Bolivia si inca altele. 
 
Daca FMI inchide "robinetul", cel mai probabil, sistemul de plata al pensiilor si salariilor ar fi afectate grav, sau chiar ar intra in colaps. Este singura explicatie pe care o putem zari la orizont, in contextul in care cabinetele Grindeanu si Tudose s-au imprumutat in 7 luni din 2017, aproximativ 10 miliarde de euro. Mai exact, 553 de euro pe secunda, pentru a mentine pe linia de plutire platile catre pensionari si bugetari. 
 
La sfarsitul anului 2016, datoria guvernamentala s-a situat la un nivel de 37,6% din Produsul Intern Brut. "Pentru luna iunie 2017 (date estimate) se situeaza la un nivel de 38,1% din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastrich", a transmis Ministerul de Finante anul trecut.
 
Fara sa ne batem prea mult capul cu cifrele, concluzia e simpla: in primele sase luni ale lui 2017, Guvernele PSD au avut nevoie de mai multi bani decat a avut nevoie Guvernul Ciolos pentru tot anul 2016.
 
De atunci si pana in prezent, Romania a continuat sa se indatoreze "in veselie". Numai intr-o singura zi, in luna martie 2019, Romania a imprumutat  3 miliarde de euro prin vanzarea de eurobonduri pe 7, 15 si 30 de ani, aceasta fiind cea mai mare suma luata pana acum la o singura iesire pe pietele externe.

Ciolos: Guvernul se imprumuta la dobanzi mai mari decat un simplu cetatean. Ofera mai putine garantii

 
Dobanda la care se imprumuta guvernul Romaniei pe pietele externe este mai mare decat cea la care se imprumuta un cetatean obisnuit, ceea ce inseamna ca Bucurestiul nu se bucura de incredere si ofera mai putine garantii decat o persoana fizica ce face un credit ipotecar, a declarat  fostul premier Dacian Ciolos vorbind despre recentul imprumut de 3 miliarde de euro facut intr-o singura zi. Ministrul de finante, Eugen Teodorovici, a explicat zilele trecute la Digi24 ca dimpotriva, imprumutul a fost facut in conditii foarte avantajoase, pentru ca Romania se bucura de incredere pe termen lung, dar a fost contrazis de opozitie, in special de senatorul liberal Florin Citu. 
 
"Cine cunoaste cum functioneaza sistemul bancar intelege ca dobanda e un efect, nu e o cauza. Un efect al increderii pe care o are guvernul, al stabilitatii politicilor publice, al sanatatii economiei. Doband asta reflecta. Cu atat e mai scazuta dobanda cu cat increderea in politicile economice e mai mare, increderea in economie. Cu cat increderea e mai mica, dobanda e mai mare. Uitati cat plateste guvernul Romaniei dobanda ca sa se imprumute pe pietele externe. Plateste mai mult decat un cetatean german, francez sau ceh care se duce la banca sa faca imprumut. Inseamna ca guvernul Romaniei are mai putina credibilitate si ofera mai putine garantii decat un cetatean simplu care se duce sa faca un credit ipotecar”, a comentat, vineri seara, la Digi24, presedintele PLUS, Dacian Ciolos.
 
Fostul premier spune ca nivelul dobanzii la care se imprumuta acum Romania este dublu fata de cel al dobanzii la care se imprumuta tarile vecine. „E dobanda cea mai mare pe care o plateste o tara din aceasta zona europeana, pentru ca increderea in guvernul Romaniei, in fiabilitatea politicilor sale si in capacitatea de a rambursa e mica”, a explicat Dacian Ciolos. 
 
"Cand ai o dobanda dubla fata de tarile din jur, normal ca vii sa iei bani. La 1,3 miliarde de euro imprumutati pe 30 de ani Romania va plati 3 miliarde de euro. Generatiile care vin vor plati 3 miliarde de euro. La acesti bani, nu mai e vorba de incredere, ci de un business pentru cei care imprumuta Guvernul Romaniei. Nu sunt 3 miliarde pe 30 de ani, sunt pana la 30 de ani. Din ce am inteles, e vorba de 1,3 miliarde pe 30 de ani si costul total al creditului va fi de 3 miliarde. Vom plati 1,7 de miliarde de euro in plus fata ce ce cheltuim acum, in 30 de ani. Vor plati generatiile care vin”, a aratat liderul PLUS.
 
De ce a acceptat guvernul o asemenea dobanda? Pentru ca nu poate obtine dobanda mai mica, sustine Dacian Ciolos, care nu este deloc optimist.
 

Cum explica ministrul Teodorovici imprumutul de 3 miliarde euro luat intr-o singura zi

 
Ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, a iesit public sa isi apere decizia de a lua un imprumut atat de mare intr-o singura zi.
 
"Sunt un pic dezamagit de felul in care se poarta discutiile in spatiul public, de persoane care nu sunt informate si se speculeaza”, a spus Eugen Teodorovici la un post TV.
 
Ministrul a raspuns criticilor venite din societatea civila, potrivit caruia acest imprumut a fost facut fara transparenta.
 
"Stiti ce inseamna, ca mininstru de Finante, sa iesi cu o zi-doua inainte si sa spui ca vrei sa te imprumuti cu suma x? Orice tara are o procedura foarte clara cand vrea sa iasa pe pietele exerne, pentru ca in momentul ala pretul creste”, a spus Teodorovici la Digi24.
 
"S-a ajuns la 8,7 miliarde de euro dorinta de a imprumuta Romania, asta inseamna ca se bucura de incredere. Am avut de unde sa alegem, a fost suprasubscriere”, a adaugat el.
 
 

Avertismentul Comisiei Europene: Nu vedem spatiu fiscal pentru noi reduceri de taxe in Romania

 
Vicepresedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, prezinta situatia economica a Romaniei, exprimandu-si ingrijorarea fata de " intreaga traiectorie fiscala a bugetului". De asemena, oficialul subliniaza ca masurile luate de Guvernul de la Bucuresti in materie fiscala deviaza de la cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere, motiv pentru care se impune o reducere rapida si semnificativa a deficitului bugetar.
 
"In ceea ce priveste situatia din Romania, dupa cum stiti, ne-am exprimat ingrijorari fata de intreaga traiectorie fiscala a bugetului. 
 
Pentru al doilea an la rand, Romania este intr-o procedura de abatere semnificativa, ceea ce inseamna ca traiectoria sa bugetara deviaza semnificativ de la cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere, si de acea este important ca Romania sa reduca in mod substantial deficitul bugetar. 
 
Recomandarea Consiliului a fost o imbunatatire structurala de un procent. De acea cand discutam despre politica fiscala, putem vorbi de transferul poverii fiscale, dar nu vedem spatiu fiscal pentru noi reduceri de taxe”, a afirmat, sambata, Valdis Dombrovskis, care este si comisarul european responsabil pentru moneda euro si dialogul social, intr-o conferinta de presa, la Bucuresti, la finalul reuniunii informale a ECOFIN.
 

Comisia Europeana, ingrijorata de lipsa de competitivitate a Romaniei

 
"Suntem ingrijorati de pierderea recenta de competitivitate si de largirea deficitelor de cont curent in cazul Romaniei. In ceea ce priveste dezechilibrele, problema este ca Romania a reintrat in procedura de dezechilibru macroeconomic, in actualul ciclu, in ciuda faptului ca iesise acum doi ani.
 
 In acelasi timp, politica fiscala a fost extinsa, an dupa an de crestere economica. (...) Stiu ca ia timp pentru implementarea reformelor structurale, dar altfel, ca sa citez un proverb romanesc, «Ceea ce semeni, este ceea ce culegi»”, a spus Dombrovskis.
 

AmCham Romania: Leul s-a devalorizat din cauza cresterilor salariale necorelate cu productivitatea

 
Principalii factori care au dus la devalorizarea leului in raport cu principalele valute reprezinta, de fapt, o reactie in lant declansata de majorarile de salarii necorelate cu productivitatea, care au dus la cresterea inflatiei si la majorarea deficitului comercial, potrivit unei analize a Camerei de Comert Americana in Romania (AmCham Romania) transmisa marti.
 
Conform AmCham, desi exista cresteri salariale, acestea nefiind corelate cu productivitatea, "nu aduc automat bunastare"
 
De asemenea, acestea pot genera inflatie si contribuie la cresterea cererii pentru bunuri din import, ceea ce poate conduce la dezechilibre ale balantei comerciale.
 
In plus, mai noteaza AmCham, cresterile salariale accelerate pot eroda puterea de cumparare via inflatie.
 
Desi nivelul salariilor in Romania este unul dintre cele mai scazute din UE, cresterile salariale ar trebui sa urmeze riguros dinamica productivitatii muncii, ceea ce necesita o abordare treptata.
 
In caz contrar, o abordare accelerata in acest domeniu poate genera inflatie si deficite externe care se corecteaza, de regula, prin devalorizarea monedei nationale. Aceste fenomene erodeaza, de fapt, puterea de cumparare si nivelul de trai al romanilor pe fondul unui management relaxat al politicilor economice", arata sursa citata.
 
Se pare ca atat Justitia, cat si mersul economiei Romaniei sunt privite cu ingrijorare si scepticism de institutiile si oficialii europeni, care incep, usor usor sa ne marginalizeze, vazandu-ne ca pe copilul rebel al Europei, copil pedepsit la colt.

Senior Editor Manager.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 2 voturi.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016