ANALIZA: Europa, Japonia si deceniul pierdut

ANALIZA: Europa, Japonia si deceniul pierdut analizaeuropajaponiadeceniucrizadatorii

Economistii lumii au inceput sa faca diverse paralele justificate intre criza datoriilor din Europa si asa-numitul "deceniu pierdut" inregistrat de Japonia, in anii '90, cand economia asiatica a suferit o implozie de proportii. Ambele regiuni s-au confruntat cu boomuri imobiliare, inainte de a intra in criza, consumatorii au adunat multe datorii si bancile au devenit nesustenabile.
Recent, analistii de la Barclays, citati de CNBC, au examinat daca recesiunea din Europa ar afecta bancile domestice in aceeasi masura in care a fost compromisa economia Japoniei, in anii 1990.

Concluziile lor nu sunt prea optimiste, in privinta bancilor din Europa; acestea sunt schizofrenice - incearca fie sa isi majoreze capitalul, fie sa impuna conditii dure la acordarea imprumuturilor, fie sa reduca riscurile in activitatea de investitii a unitatilor.

Multe banci de pe batranul continent au inregistrat castiguri anemice in primul trimestru al acestui an. Saptamana trecuta, Deutsche Bank a anuntat un profit net in scadere cu 34%, la 1,85 miliarde dolari, in timp ce gigantul elvetian bancar UBS a suferit o scadere a castigurilor de 54%, la 911 milioane dolari.

Potrivit analistilor financiari de la Barclays, situatia se poate complica. Atat in Europa, cat si in Japonia, evolutiile actiunilor bancilor locale in timpul celor doua crize analizate au fost foarte similare.

Inainte de impasul financiar, institutiile financiare reprezentau 20% din totalul pietei de actiuni in tara lor. La sase ani de la criza, valoarea combinata a ajuns la doar 10%.

In cadrul acestei paralele, realizata intre Europa si Japonia, lucrurile s-ar putea agrava, spun economistii. Mai exact, evolutiile preturilor la actiuni ar putea fi si mai proaste. "Totusi, ceea ce urmeaza este mai ingrijorator. Chiar daca bancile japoneze si-au revenit cumva la inceputul anilor 2000, inaintea aparitiei actualei crize economice, se situeaza si acum sub nivelul targetat (cu un trimestru) - nivel la care se regaseste si Europa in prezent".

Datoria Europei versus datoria Japoniei

O alta paralela este cea intre datoria guvernamentala a Europei si cea a Japoniei.

Inainte de prabusirea economiei nipone, datoria suverana insuma 6% din balance sheet-urile bancilor japoneze. Pe masura ce companiile au renuntat sa mai finanteze sectorul privat, pentru a-si diminua riscurile, datoria guvernamentala ca procent in balance sheet-urile bancilor a crescut la 23% (2011).

In Europa, bancile au inceput sa detina tot mai mult din datoria suverana, mai ales in tari expuse riscului falimentului, precum Spania si Italia.

Banca Centrala Europeana a imprumutat institutiile financiare cu peste 1 trilion de dolari (credite cu dobanzi acceptabile), in ultimele luni, sub incidenta programului LTRO (long-term refinancing operation) - operatiuni de refinantare pe termen lung.

Acest trend, care presupune folosirea imprumuturilor accesibile de la Banca Centrala Europeana, pentru cumpararea de datorie suverana (care dispune de dobanzi arzatoare), poate fi profitabil, dar companiile se expun riscului ca tarile europene sa nu isi mai poata plati datoriile.

Potrivit celor de la Barclays, actualul program LTRO - manageriat in mare parte de cateva banci majore - ar putea fi considerat un punct de convergenta cu "situatia financiara a Japoniei din anii '90".