ANALIZA: Grecia, din lac in put?

ANALIZA: Grecia, din lac in put? analizagreciazona eurodatorienegocieriacord

Ministrii de finante din Zona Euro au ajuns la un acord privind bailout-ul de 130 miliarde euro pentru Grecia, dupa ce creditorii privati au acceptat, de voie, de nevoie, sa incaseze o pierdere mai mare decat preconizasera luna trecuta. Potrivit diplomatilor europeni, ministrii de finante din Germania si Olanda au obligat Grecia sa opereze noi reduceri bugetare, dupa ce o analiza a relevat faptul ca acordul initial ar fi costat 136 miliarde euro si ar fi diminuat datoria grecilor pana la 129%, sub targetul de 120%, preconizat pentru 2020.
Diplomatii au mentionat ca Jan Kees de Jager, ministrul olandez de finante si Wolfgang Schauble, omologul sau german, i-au trimis pe liderii greci inapoi la discutii, de cel putin patru ori in cele 14 ore grele de negocieri.

Datoria Greciei trebuie sa ajunga la 120,5% din PIB pana in 2020, aproape de tinta FMI de sustenabilitate a datoriei pe termen lung. Presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat ca acordul este "foarte bun".

Moneda euro a crescut cu 0,8%, dupa anuntul autoritatilor europene. Acordul a fost semnat la cateva ore dupa ce "un raport strict confidential" privind proiectiile datoriei Greciei a relevat unele ingrijorari, fata de capacitatea Atenei de a opera un program de salvare; raportul a sugerat ca guvernul elen ar putea avea nevoie de un alt bail-out, dupa intelegerea de 130 miliarde euro.

Analiza de sustenabilitate de zece pagini, oferita saptamana trecuta oficialilor Zonei Euro, arata ca in conditiile cele mai optimiste, masurile de austeritate impuse de executivul de la Atena risca sa genereze o recesiune atat de profunda in Grecia, incat situatia se va tensiona din nou.

Potrivit raportului, doua din subpunctele bailout-ului se "autodistrug". Fortarea masurilor de austeritate in Grecia ar putea cauza o crestere a nivelurilor datoriei, prin slabirea economiei, in timp ce restructurarea datoriei de 200 miliarde euro ar putea impiedica statul grec sa revina pe pietele financiare, din cauza temerii din randul investitorilor privati.

"Ar putea fi necesar un suport financiar (in termeni rezonabili) din partea sectorului oficial", se arata in analiza citata de Financial Times.

De ce a fost atat de intensa lupta pentru bailout-ul grec? Analiza poate oferi un raspuns. Un grup de tari creditoare, condus de Germania (din care fac parte inclusiv Finlanda si Olanda) - si-a manifestat scepticismul fata de aceasta intelegere, dupa citirea raportului.

"Autoritatile din Grecia risca sa devina incapabile sa realizeze o reforma structurala si sa ajusteze politica fiscala", releva un scenariu pesimist. "Flexibilizarea veniturilor ar putea fi combatuta in practica de agentii economici; liberalizarea pietei de produse si servicii ar putea fi compromisa de diversele interese; reformele mediului de afaceri ar putea ramane blocate in labirintul birocratic".

Chiar si in cazul unui scenariu mai optimist, Grecia ar avea nevoie de alte 50 miliarde euro pana la finele acestui deceniu, dincolo de ajutorul de 130 miliarde euro. Scenariul de baza presupune ca economia Greciei sa nu mai scada in 2013 si sa revina la o crestere de 2,3% in anul 2014.

Detaliile intelegerii sunt controversate. Recapitalizarea bancilor grecesti, care ar fi costat initial 30 miliarde euro, va fi realizata la un cost de 50 miliarde euro. Planul de privatizare initiat de executivul de la Atena, care ar fi trebuie sa produca 50 miliarde euro, va fi decalat cu cinci ani si va genera doar 30 miliarde euro, pana in 2020.

"Nu putem sti cu exactitate daca accesul la pietele financiare va fi restabilit in anii urmatori", se mai arata in analiza greu incercatei economii grecesti.