Potrivit lui Gros, presedintii celor mai mari patru institutii europene (Comisia Europeana, Consiliul European, Banca Centrala Europeana si Eurogrupul) se confrunta cu o singura intrebare dificila: Are nevoie Zona Euro de propriul buget?
Ei spun ca uniunea monetara din SUA functioneaza mai bine, deoarece are la indemana un buget federal, care poate amortiza impactul socurilor asimetrice (in cazul Europei, socul asupra statelor membre). Unii sugereaza ca Zona Euro ar trebui sa aiba propriul buget, pentru o mai mare securitate financiara.
Gros nu este insa de acord cu acest argument. Experienta americana este gresit inteleasa. Este adevarat ca in SUA, in statele federale, bugetul este redistribuit in toate regiunile. Dar ideea potrivit careia redistribuirea poate actiona ca un firewall in cazul socurilor este eronata.
De exemplu, in SUA, bugetul federal compenseaza o parte substantiala (30-40%) din diferentele veniturilor per capita din multe state, deoarece statele mai sarace contribuie mai putin la bugetul de stat, platind taxe mai mici (datorita veniturilor mai mici). Acest fenomen nu garanteaza insa faptul ca socurile pot fi absorbite, subliniaza Daniel Gros.
FONDUL PENTRU SOMAJ
O alta idee vehiculata in cercurile liderilor europeni este cea a crearii unui fond de asigurare pentru somaj. Ideea este atractiva doar la prima vedere. Din nou, referintele la situatia din SUA sunt eronate. In SUA, asigurarile de somaj sunt organizate la nivel de stat. Guvernul federal intervine doar in cazurile in care tara se confrunta cu recesiunea si furnizeaza fonduri suplimentare, pentru cei care traverseaza o perioada indelungata de somaj. In cele mai multe tari, aceste ajutoare sunt mai mici decat am fi crezut.
Ele insumeaza doar 2-3% din PIB, chiar si in timpul recesiunii. In SUA, bugetul amintit ajunge la 1% din PIB. Este clar ca un asemenea sistem nu ar putea oferi protectie impotriva socurilor financiare, mai ales in cazul Irlandei si Greciei, unde PIB-ul a scazut cu peste 10%.
Cazul Spaniei vine sa intareasca afirmatiile lui Gros. Somajul in Spania a ajuns la 30%. Totusi, somajul in Spania s-a situat mereu peste media europeana si a scazut doar datorita boom-ului imobiliar nesustenabil, care a si generat criza spaniola. Orice schema privind somajul european ar risca finantarea somajului pe termen lung, creat de o piata rigida a muncii - unde institutiile au esuat in incercarea lor de a implementa reformele.
Astfel, spune Gros, Europa nu poate fi asemanata cu SUA. Stabilitatea pe termen lung a Zonei Euro depinde mai degraba de definitivarea planurilor uniunii bancare europene, decat de infiintarea unui buget pentru aceasta regiune, conchide Gros.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
