EXCLUSIV: Hidroelectrica a aruncat pe Apa Sambetei profituri posibile de 700 milioane de euro in ultimii trei ani
hidroelectricaprofitfondul proprietateahidroelectrica insolventa
In timp ce Ministerul Economiei se plange ca Hidroelectrica are in acest an un deficit de numerar de 310 milioane de euro, producatorul de stat a aruncat pe Apa Sambetei profituri posibile de peste 700 milioane de euro in ultimii trei ani.
Desi suma pare fantastica la prima vedere, aceste cifre au fost prezentate de catre Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, actionarilor prezenti la adunarea generala. Manager.ro a obtinut informatii si prezentari de la eveniment.
Potrivit datelor prezentate, in 2009, Hidroelectrica a vandut 11,7 TWh prin contractele bilaterale cu "baietii destepti" la un pret mediu de 102 lei/MWh. Comparativ, pretul mediu pe bursa de energie OPCOM din acel an a fost de 155,35 lei/MWh, ceea ce inseamna ca Hidroelectrica a trecut "razant" pe langa profituri posibile de 559 milioane de lei, adica 133 milioane de euro.
Tot in acel an, compania a vandut 3,4 TWh pe piata reglementata, la un pret stabilit de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE) la 83 lei/MWh, astfel ca la profiturile posibile s-ar fi adunat inca 256 milioane lei (61 milioane de euro).
In 2010, Hidroelectrica a vandut 14,9 TWh prin contracte bilaterale, la un pret mediu de 122 lei/MWh, insa pe OPCOM pretul mediu era de 156,31 lei/MWh. Pierderea a fost de 100 milioane de euro. Pe piata reglementata s-au livrat 4 TWh, la un pret de 86 lei/MWh, astfel ca profiturile posibile au contabilizat aici alte 62 milioane de euro.
Finalmente, in 2011, compania a livrat 12 TWh prin contracte bilaterale la un pret mediu de 130,9 lei/MWh. Pretul de pe OPCOM a urcat, insa, ca ca o racheta in stratosfera din cauza secetei, asa ca s-a ajuns la o medie de 221,23 lei/MWh. In acest mod s-au pierdut 248 milioane de euro din relatiile contractuale cu "baietii destepti". Pe piata reglementata, Hidroelectrica a livrat 3,8 TWh la un pret mediu de 86 lei/MWh, astfel ca s-au lasat dusi alti 118 milioane de euro.
In total,
722 milioane de euro s-au scurs din compania de stat, ajunsa acum in insolventa din cauza lipsei de lichiditati.
Posibile scumpiri la populatie in viitor
Aceste calcule, desi corecte, sunt aritmetice si nu tin cont de mai multe realitati ale pietei de energie sau de particularitatile contractelor hidro. Spre exemplu, fostul director Constantin Trihenea a cerut cresterea pretului energiei livrate in sistem reglementat, adica populatiei si micilor firme, cu 50%, motivand prin cresterea de patru ori a redeventei la apa turbinata si cu seceta care a secatuit compania. Intr-adevar, Hidroelectrica este datoare 209 milioane de lei Apelor Romane pentru apa turbinata, insa o astfel de scumpire ar duce la majorari de pret de circa 15% pentru pretul la curentul electric platit de populatie. Pe de alta parte, populatia este acum practic subventionata de catre Hidroelectrica, deoarece vinde energia sub costul de productie, ceea ce este interzis de regulile europene.
O alta problema o constituie "profiturile posibile" de anul trecut. Aceste preturi imense, de 220 lei/MWh, au fost impuse exact de catre Hidroelectrica, care a "aspirat" anul trecut timp de cateva luni toata energia de pe OPCOM pentru a-si onora contractele directe. In final, producatorul de stat a cedat si, in luna septembrie 2011, a declansat clauza de forta majora, astfel ca nu a mai livrat energie decat in limita a ceea ce producea. Preturile nu au mai scazut deoarece la un moment dat Hidroelectrica producea cu 70% sub valorile normale, astfel ca necesarul de energie din piata pentru industrie a fost completat de catre termocentralele care produc mai scump.
In plus, o lege economica de baza spune ca atunci cand o marfa este rara, pretul ei creste. Din cauza lipsei de energie, pretul a ajuns la 220 lei/MWh pe OPCOM si la 450 lei/MWh pe piata de echilibrare, operata de Transelectrica. Pe de o parte contractele Hidroelectrica cu "baietii destepti" si companiile din industrie au ajutat compania, pentru ca a luat credite de la banci sa-si faca investitiile necesare. Pe de alta parte, prin aceste intelegeri profitul s-a scurs la intermediari.
De asemenea, contractul cu Electrica, semnat in 2010 pentru exportul de energie, a fost regizat de fostul ministru Adriean Videanu pentru a da de lucru minerilor de la Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) si comlexurile energetice Turceni si Rovinari, confruntate cu scaderea consumului de energie din cauza crizei.
Investigatii europene
Comisia Europeana a demarat recent trei investigatii in privinta contractelor Hidroelectrica. Una dintre acestea se refera la relatiile Hidroelectrica cu o serie de companii industriale (Alro, Electrocarbon, Elsid Titu si ArcelorMittal), o alta se refera la contractele cu furnizorii (Energy Holding, Alpiq Romenergie, Alpiq Industries, Energy Financing Team, Europec, Luxten, Electromagnetica si Electrica), iar a treia se concentreaza pe cumpararea de energie mult peste pretul pietei de catre Hidroelectrica de la termocentralele Deva si Paroseni.
Aceasta masura din urma a fost instituita de catre fostul ministru al Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, si a fost argumentata prin "acoperirea riscului de hidraulicitate". Adevaratul motiv a fost, insa, sa se dea de lucru celor doua termocentrale pe huila. Acestea, mai departe, au tinut in viata Valea Jiului, fiind cumparatoare de carbune de la Compania Nationala a Huilei (CNH), o gaura neagra a economiei cu datorii de 1 miliard de euro la buget.
Cine sunt "baietii destepti"?
Combinatul metalurgic Alro este cel mai mare client al Hidroelectrica. Potivit raportului administratorilor, facut public de catre Fondul Proprietatea, Alro a cumparat in 2011 o cantitate de 2,5 TWh la un pret de 322 milioane de lei. Alro are un pret al energiei legat de cotatiile aluminiului de la bursa de metale de la Londra.
Urmeaza Energy Holding, care a preluat 2,1 TWh cu 280 milioane de lei, Alpiq Romenergie cu 1,57 TWh, pe care a dat 204 milioane lei si ArcelorMittal - care a contractat 1,4 TWh cu 185 milioane de lei. Contractul cu ArcelorMittal, realizat doi ani la rand printr-o schema stabilita pe OPCOM, a expirat la inceputul acestui an.
Mai departe, EFT Romania a luat 1 TWh pe care a dat 136 milioane de lei, iar Electromagnetica a preluat 0,9 TWh cu 125 milioane de lei.
Anul trecut mai multe companii de stat, CNH, Salrom si Patinoarul Brasov, au acceptat rezilierea contractelor, iar Luxten a renuntat la contract din cauza problemelor de imagine din asocierea cu Elena Basescu, fiica cea mica a presedintelui. Aceasta a lucrat part-time la Luxten in 2008, de unde primea un salariu fabulos, de 7.000 de lei pentru patru ore de lucru pe zi.
Anterior, compania Luxten a fost acuzata de implicare in campaniile electorale de partea unor candidati PDL. Luxten se ocupa de iluminatul stradal din Bucuresti, printr-un contract acordat in 1997. Ulterior, compania a castigat contracte asemanatoare si pentru orasele Constanta, Oradea, Timisoara, Galati, Iasi si altele.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
