Opt moduri in care americanii vor fi afectati de prabusirea bursei

Opt moduri in care americanii vor fi afectati de prabusirea bursei bursapiataeconomiefinantebaniafaceri

Cetatenii care nu investesc la bursa ar putea spune ca o posibila prabusire a pietei specifice nu i-ar afecta. Adevarul este insa altul. Nu doar traderii pierd bani. Si o persoana obisnuita sufera reduceri de finante. Pentru a ilustra modul in care "reculul crizei de pe bursa" ii va lovi si pe americanii de rand, 24/7 Wall St. a analizat opt aspecte esentiale ale societatii si economiei din SUA.
In cadrul ultimei prabusiri bursiere (primavara 2008 - primavara 2009), Dow a scazut la mai putin de jumatate din valoarea initiala. Colapsul a ruinat fondurile de pensii, compensatiile, balantele fiscale ale companiilor si de asemenea increderea companiilor si cetatenilor americani.

Cum au stat lucrurile in urma cu trei ani? Recesiunea a cauzat prabusirea pietei sau prabusirea pietei a starnit "Iadul Recesiunii"? Pierderile au fost de miliarde, pardon, trilioane de dolari.

Pietele s-au involburat din nou si se indreapta, cel mai probabil, spre un nou moment de cumpana. Multi investitori au parasit piata din SUA, pentru a-si apara aurul, bunurile si calificativele AAA ale companiilor.

Care sunt efectele prabusirii actiunilor asupra finantelor personale? Prabusirea actuala este similara celei din 2008, numai ca acum americanii au si mai multe de pierdut.

1. Beneficiile angajatilor sunt taiate

Prabusirea bursiera loveste inevitabil si in beneficiile acordate angajatilor, pe diverse cai. Companiile tind sa taie beneficiile acordate la pensionare. Acestea pot reduce unele compensatii, acordate pentru ingrijire medicala sau stomatologica.

Un studiu al Camerei de Comert americane arata ca "angajatorii au inceput sa taie beneficiile angajatilor pe masura ce impasul financiar s-a acutizat, incepand cu 2007, chiar inainte de colapsul total". "Compensatiile angajatilor au scazut cu 14% la 18.496 dolari in 2007, fata de 21.527 dolari (2006)".

2. Pensiile sunt taiate

Nimic nu afecteaza pensiile mai profund decat o criza financiara. Scopul unei pensii este acela de a "finanta" traiul unui contribuabil si dupa ce acesta nu mai este inscris in campul muncii, unde, apropo, a activat si cotizat toata viata!

Diferenta dintre un fond de 1 milion de dolari si unul de 500.000 de dolari poate fi echivalenta cu cea dintre pensionarea la 65 de ani sau prelungirea varstei de munca pana la 70 de ani - fenomen constatat dupa ce piata s-a prabusit in 2009. Potrivit unui studiu AARP din 2009, publicat de USA Today, "35% dintre angajatii cu varsta cuprinsa intre 45 si 54 de ani au incetat sa mai economiseasca in fonduri de pensii si 25% si-au retras banii din conturi".

3. Vanzarile de case

Exista o legatura intre pietele bursiere si cele imobiliare? Absolut. Categoric. Peste 20% din imprumuturile imobiliare din SUA se "scufunda".

Pentru a vinde aceste case, proprietarii trebuie sa faca diferenta dintre pretul cerut pe casa si valoarea datoriilor lor la banca! Aceasta se poate traduce in zeci de mii de dolari. Piata imobiliara din SUA trece prin momente tensionate.

4. Achizitiile de case

E dificil sa obtii un imprumut pentru casa in SUA, chiar daca ratele au ajuns la cote minime istorice. Bancile nu-i mai imprumuta pe cetateni, cand vad cum scad preturile locuintelor. Dintr-o data, institutiile bancare au devenit precaute: acorda mai greu imprumuturi, cer un avans mai mare si inaspresc conditiile de calificare pentru un credit.

5. Educatia, afectata de criza

Fondurile pentru studii, tinute de parinti "la saltea", pentru educatia copiilor, sunt compuse in general din diverse efecte financiare, printre care si actiuni. O scadere a bursei afecteaza si finantele pentru educatie. In toiul ultimei recesiuni, inscrierea la facultati cu taxe mici a crescut cu 16% (2009).

6. Somajul, "cancerul" societatii

Somajul este ca un "cancer" al societatii. Companiile sunt primele entitati financiare afectate de prabusirea burselor. Unii isi tin banii in numerar, altii in actiuni. Bunurile unei firme sunt erodate de tranzitie. Aceasta devine mai precauta in privinta costurilor operationale, inclusiv a salariilor.

Cand se intrevede valul negru la orizont, companiile apeleaza la o metoda traditionala: concedierea. Angajatii sunt dati afara fara vreun avertisment si sunt nevoiti sa experimenteze cosmarul somajului.

7. Achizitiile de automobile

Producatorii auto au aflat in urma cu trei ani ca increderea clientilor este greu de vindecat, dupa o scadere a pietei de 30% - 40%. Efectul psihologic functioneaza la nivel colectiv.

Oamenii care aveau bani in actiuni prefera sa realizeze cheltuieli de subzistenta, preferand sa amane achizitiile importante. O asemenea amanare poate dura ani de zile. JD Power & Associates a redus estimarile de vanzari ale pietei auto americane pentru 2011 cu 300.000 de unitati, la 12,6 milioane de automobile.

8. Afacerile mici, inchise in beci

Start-up-urile nu sunt finantate neaparat de investitori care-l imita pe Indiana Jones. Oamenii isi folosesc proprii bani sau cei imprumutati de la prieteni si familie pentru a deschide o companie.

O prabusire bursiera afecteaza start-up-urile in doua directii majore. In primul rand, compromite sansele antreprenorilor de a deschide o afacere. In al doilea rand, acea afacere, chiar daca apare, nu poate creste, pe fondul increderii scazute a consumatorilor/clientilor.

Potrivit Census Bureau (CB) din SUA, numarul companiilor noi infiintate in ultimele 12 luni incheiate in martie 2009 a scazut cu 17,3%, fata de anul anterior - cea mai mare diminuare din 1977, cand Census Bureau a inceput sa publice statistici despre ecosistemul american de business.