Internetul s-a umplut de scheme de imbogatire rapida
Citesc un titlu pe Internet: „Urgent – Romanii pot castiga mii de lei din datoria conductei”. E clar o schema de imbogatire rapida, dar nu inteleg nimic (Ce datorie? Ce conducta?), asa ca dau clic sa ma lamuresc ce si cum. Se deschide un articol in care titlul initial e usor modificat, fara ca asta sa aduca insa vreun pic de lumina: “Urgent – Fiecare cetatean roman poate castiga sute de mii de lei datorita conductei euro”. Carevasazica, nu e nicio datorie, e “datorita”, miile de lei din primul titlu s-au transformat in sute de mii de lei, iar conducta in cauza este una “euro” (o conducta prin care curg, oare, euro?).
Articolul mi se pare fascinant. Pur si simplu nu are nicio noima, e o tampenie cap-coada.
Vorbeste despre niste firme care furnizeaza gaze Europei (de aici si legatura cu conducta euro) si care, “pentru a evita pierderile cauzate de cresterea pretului combustibililor”, au format un consortiu si “au inceput sa asigure fonduri pentru achizitia de gaze intr-o criptomoneda speciala”. Ati inteles ceva?
Mai departe, totul e o adunatura de fraze agramate care iti propun, in esenta, sa intri pe site-ul consortiului in cauza “pentru a pune mana pe criptomonede” (sic!), cu promisiunea ca “in medie, profiturile persoanelor care se alatura proiectului sunt 30.000 RON, 50.000 RON sau chiar 70.000 RON” (oare cel care a scris articolul stie ce inseamna o medie?).
Dar, atentie, “dezavantajul este accesibilitatea, va puteti imagina ca bancilor si fondurilor majore de investitii nu le place ca oamenii sa se imbogateasca intr-un mod atat de simplu. Ei (care ei?, n.r.) prefera sa cumpere ei insisi criptomonede si sa castige o avere pentru ei.” Din acest motiv, “trebuie sa actionati rapid!”.
Nu va mai agasez cu alte extrase din articol. Mai spun doar ca autorul lui, asa cum apare prezentat pe site, cu o poza frumoasa, este un profesor cu nume romanesc, rezident in Boston, absolvent al School of Economy si Imperial College London, seful echipei de investitii bancare de la JP Margon Bank (nu JP Morgan, ci JP Margon!). Dupa cum banuiti, profesorul in cauza nu exista in realitate.
In fine, n-as fi scris despre prostia asta daca nu as fi observat in ultimul timp o proliferare a schemelor de imbogatire rapida. Internetul e inundat de tot felul de minunatii financiare, unele exploatand succesul bitcoin-ului (de ce nu inca o criptomoneda?), altele propunand aplicatii care fac tranzactii ireal de profitabile la bursa, utilizandu-se adesea imagini fake, generate de AI, ale unor celebritati.
Si ceea ce este uimitor e faptul ca exista oameni care dau curs unor asemenea propuneri si “investesc”, lucru greu de inteles mai ales cand materialele de promovare, agramate si incoerente ca cel de mai sus, tipa a escrocherie de la o posta. Cum poti sa crezi ca, daca “investesti” acum 1.000 de lei, te vei bucura toata viata de un castig pasiv de 10.000 de lei/luna? De unde naiba sa vina acesti bani, luna de luna?
Din pacate, lacomia, care face parte din natura umana, are forta de a anula ratiunea. Perspectiva unui castig fabulos si fara munca este pur si simplu orbitoare si, intr-un fel, este si plauzibila, pentru ca – nu-i asa? – vedem cu totii in peisajul public tot felul de personaje care traiesc in lux (politicieni, in primul rand), dar a caror sursa oficiala de venituri nu justifica acest lux. Nu cumva au gasit schema potrivita?
Sursa foto: captura Youtube