Pune-ti banii la adapost, in vremuri tulburi: ce trebuie sa stim despre investitiile in timpul conflictelor si al stagflatiei

Conform analistului eToro, Bogdan Marinescu, incertitudinea economica si cresterile semnificative ale preturilor materiilor prime ca urmare a crizei ucrainene au reaprins temerile legate de "stagflatie", o combinatie toxica de incetinire economica brusca si inflatie mare. Iata cum vede specialistul situatia din prezent si ce recomandari are:

Pietele sunt nervoase, incercand sa ia in calcul orice veste despre conflict, pretul petrolului crescand pentru scurt timp la peste 130 de dolari pe baril. Pietele financiare arata rosu, ceea ce face ca investitorii optimisti de anul trecut sa priveasca consternati la portofoliile lor care acum pierd bani. Investitiile in timpul conflictelor si razboaielor geopolitice au fost intotdeauna dificile, dar pietele au rezistat de fiecare data. 

 

In cele sase luni care au urmat izbucnirii Primului Razboi Mondial, indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut 30%. Pentru ca razboiul afectase grav lumea financiara, s-a decis inchiderea Bursei de Valori din SUA. Putem face o paralela cu inchiderea bursei rusesti in prezent. Bursa s-a deschis dupa sase luni de inchidere, iar Dow Jones a urcat in acel an cu 88%. La finalul conflictului, care a durat din 1914 pana in 1918, indicele american a castigat in total 43%, adica 8,7% pe an. In cel de-al Doilea Razboi Mondial, la finalul conflictului, care a durat din 1939 pana in 1945, Dow Jones a castigat in total 50%, sau 7% anualizat. La sfarsitul razboiului din Vietnam, care a durat din 1965 pana in 1973, piata americana a realizat o performanta globala de 43%, sau 5% anualizat. 

Te-ar putea interesa si: Marea revenire in birouri, mai aproape ca niciodata: vom spune ADIO muncii remote?

 

Mai recent, atacul terorist din 11 septembrie 2001 a adus un declin de 15% la cateva zile dupa eveniment. De data aceasta, piata americana nu si-a atins minimul pana in 2002. Dar motivul nu a fost atacul in sine, ci criza bulei Dotcom care a inceput cu un an inainte. Piata bear (in scadere) de atunci a fost cauzata de prabusirea rapida a preturilor actiunilor de tehnologie care fusesera cumparate la valori mari, in conditiile in care unele companii au dat faliment si au fost scoase de pe bursa. A urmat apoi o piata bull (in crestere) care a durat pana in 2008. In momentul invadarii Irakului de catre SUA, actiunile au crescut cu 2,3% in ziua invaziei si au incheiat anul cu o crestere de 30%. Prin urmare, exista dovezi solide ca, daca este conventional, razboiul afecteaza bursele de valori pe o perioada limitata de timp, creand conditiile pentru o crestere exploziva. 

 

Toate cresterile bursiere de mai sus nu au fost lipsite si de scaderi abrupte ale pietelor. Cea mai mare scadere istorica datorata razboiului a avut loc odata cu intrarea Germaniei naziste pe teritoriul Cehoslovaciei in 1939 si cu atacul asupra Frantei in 1940. S&P 500 a scazut cu 20,5% si, respectiv, 25,8% in urmatoarele 22 de zile de tranzactionare. In timpul Crizei petrolului din 1973, S&P 500 a scazut cu peste 17%. Atunci cand Uniunea Sovietica a invadat Afganistanul in 1979, a avut loc o scadere consecutiva a indicelui timp de 12 zile, de aproximativ 3,8% in total. Cand Rusia a cucerit ulterior Crimeea, in 2014, s-a inregistrat o scadere de 2%.

 

Istoria arata, de asemenea, ca pietele reactioneaza initial prost la cresterea incertitudinii, asa cum vedem si in prezent, investitorii mai intai vand si apoi pun intrebari. Acest lucru reduce evaluarile si asteptarile si contribuie la crearea premiselor pentru o redresare a pietei. De asemenea, guvernele reactioneaza si ele si ne asteptam sa vedem acest lucru acum. De exemplu, in Europa, cea mai afectata dintre regiunile majore, exista o serie de "amortizoare" puternice de criza. De la un euro mai slab, care face ca tarile si companiile europene sa fie mai competitive pe piata internationala in ceea ce priveste preturile marfurilor, la o crestere a cheltuielilor guvernamentale, condusa de aparare si de ajutorul pentru refugiati si o Banca Centrala Europeana care este pe cale sa mentina ratele dobanzilor la zero pentru mai mult timp, toate acestea vor contribui la protejarea economiei si in cele din urma, a pietelor.

 

Conflictul din Ucraina si efectele sale produc ingrijorari cu privire la stagflatie. Ultima perioada de stagflatie in Occident a fost in anii 1970. Manualul de investitii de atunci era reprezentat de "activele dure", cum ar fi materiile prime (DJP, XLE), bunurile imobiliare (XLRE) si "activele defensive" a caror cerere nu depinde de fluctuatiile preturilor, cum ar fi sanatatea (XLV), utilitatile si produsele de baza pentru consumatori (XLP). Software-ul, care nu exista in anii '70, ar putea avea rezultate bune ca fiind un "nou segment defensiv" in domeniul tehnologiei. Din punctul de vedere al investitiilor, potentialii perdanti pot fi companiile expuse la scaderea cererii din partea consumatorilor, cum ar fi industria auto, bunurile de folosinta indelungata si producatorii de tehnologie hardware. Sectorul financiar (XLF) este, de asemenea, afectat de o curba de randament a obligatiunilor aplatizata si de reducerea apetitului pentru credite. 

Diversificarea portofoliului este cheia succesului

 

Astfel, este important sa aveti un portofoliu diversificat.

In 1917, Forbes a publicat o lista cu cele mai mari 100 de companii americane. Cand Forbes a revizuit lista originala in 1987, dupa Marea Depresiune, razboaie, inflatia din anii 1970 si boom-ul postbelic, 61 dintre companii nu mai existau. Dintre cele 39 ramase, 21 erau inca in activitate, dar nu mai figurau in top 100. Doar 18 se mai aflau in Top 100 si cu exceptia General Electric si Kodak, toate au avut performante inferioare indicilor de piata. 

 

Te-ar putea interesa si: Bursa, pe intelesul tuturor: ce sa faci atunci cand scade