Topiary. Sau cum sa transformi un arbust intr-o opera de arta

Topiary. Sau cum sa transformi un arbust intr-o opera de arta topiaryarta

Un elefant verde? Turnul Eiffel infrunzit? O girafa care face flori? Asemenea ciudatenii sunt de fapt arbusti modelati prin taieri repetate de gradinari priceputi si constituie elemente de atractie in orice gradina. Aceasta arta ornamentala se numeste topiary.

Topiary este o forma de arta extrem de veche, fiind mentionata in Asiria (actualul Orient Mijlociu) in jurul anului 700 i.Ch. Se spune chiar ca Alexandru cel Mare si trupele sale au avut un soc, in anul 330 i.Ch., cand au descoperit gradinile Persiei, pline de topiary.

Aceasta arta a fost preluata si dezvoltata apoi de greci si romani, care au exploatat flexibilitatea si maleabilitatea anumitor specii perene (merisor, chiparos, leandru, mirt etc.), realizand gradini ornamentale ce imitau sculpturile in piatra.

Vila toscana a scriitorului Plinius cel Tanar era inconjurata de o multime de arbusti sculptati in forma de animale si de figuri mitologice. De fapt gradinarii lui Plinius – sclavi egipteni, sirieni si persani – au fost cei care au facut sa se nasca aceasta pasiune in Roma antica.

Topiary a luat din nou avant in Italia secolului al XVI-lea. In Franta, a doua mare perioada de inflorire a acestei arte a fost secolul al XVII-lea. Aranjamentele “a la francaise” au ridicat la superlativ dantelariile vegetale renascentiste, adaugandu-le palisade si adevarate incaperi de verdeata. O intreaga arhitectura a frunzelor s-a dezvoltat astfel si topiary a patruns la toate curtile princiare europene.

Dar la inceputul secolului XX ea s-a perimat incet-incet, iar tehnicile au fost uitate, mai ales ca in perioadele celor doua razboaie mondiale terenurile multor gradini ornamentale au capatat o destinatie agricola.

La ora actuala are loc insa o revenire in forta a acestei arte, cu forme noi. Topiary sunt regasite astfel in labirinturile vegetale (care sunt din nou la moda, numarul lor crescand spectaculos), dar si pe balcoane sau in gradini de mici dimensiuni. Orice fel de arbust, supus actiunii unei foarfeci bine manuite, poate deveni statuie, mai ales ca modelarea siluetelor poate fi facilitata prin utilizarea formelor de grilaje.

In universul topiary totul este permis. Practic, toate plantele se preteaza transformarii prin aceasta tehnica, cu o mentiune speciala pentru speciile cu crestere lenta, care sunt cele mai potrivite. De fapt, acestea furnizeaza structura cea mai rigida si pastreaza mult timp forma prelucrata. Dintre ele, trebuie alese acele plante care rezista la frig.

In cazul formelor complicate, taierea nu este suficienta. Trebuie utilizate carcase de sarma metalica pe care se ridica ramurile plantei si, o data la doi sau trei ani, trebuie sa se realizeze o egalizare pentru a se obtine forma dorita. O bucata de sarma modelata este suficienta pentru a crea o structura primara de baza. Dupa cativa ani, cand planta este deja dezvoltata si formata, aceste armaturi se pot chiar indeparta (pentru anumite modele) permitand figurinelor sa devina complet independente.

Marimea “statuilor” depinde evident de dimensiunile plantei. Odata ce modelul a atins talia dorita, acesta se tunde regulat, in aceeasi maniera ca la bonsai, utilizand un sablon. Este foarte important ca aceasta operatie sa fie executata de doua ori pe an. La fiecare tundere, volumul de masa vegetala indepartat va fi riguros limitat. Prin repetarea acestei manevre, in timp se vor obtine ramuri extrem de fine si dese – o caracteristica specifica unei figurine topiary.

A nu se pierde din vedere ca figurinele topiary raman totusi niste structuri vii, care necesita o ingrijire continua pentru a se dezvolta intr-o maniera armonioasa. De aceea, este recomandabil ca gradinarii amatori sa deprinda arta modelarii unor forme simple, la care bunul gust si atentia sunt mai importante decat tehnica.

Sursa foto: www.pixabay.com