Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (IV)


Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (IV)
de la 19 Iul. 2018 Exclusiv
Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (IV)
Intrata in Primul Razboi Mondial in 1916, de partea Antantei, dupa doi ani de neutralitate, Romania a pierdut, la propriu, teren, Bucurestiul a fost ocupat de trupele germane (in decembrie acelasi an) iar principalele institutii ale statului, Curtea regala, Guvernul, Parlamentul, Banca Nationala, Curtea de Casatie si Justitie au fost nevoite sa se retraga la Iasi, care a devenit capitala unei Romanii mai mici decat fusese vreodata.


In 1917, in bataliile de la Marasti, Oituz, Marasesti, armata romana a reusit sa apere Moldova in fata ofensivei trupelor Puterilor Centrale dar, dupa ce, din pricina izbucnirii revolutiei bolsevice, nu a mai putut conta pe sprijinul armatei ruse, a fost nevoita sa semneze (in martie, la Buftea - forma preliminara, apoi in mai, la Cotroceni - forma finala) un Tratat de pace umilitor cu Puterile Centrale.
 
Cele doua camere ale Parlamentului au ratificat tratatul, dar acesta nu a fost niciodata semnat si promulgat de catre Regele Ferdinand.
 
Desi unirea Basarabiei cu Romania fusese votata la 27 martie/9 aprilie 1918, la Chisinau, de Sfatul Tarii, si ratificata prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918, Romania se gasea intr-unul dintre cele mai neprielnice momente ale istoriei sale, "captiva" a unui tratat de pace care aproape ca-i anula existenta si cu teritoriul ciopartit.
 
Viata insa, cu bune si cu rele, mergea mai departe. Vom face, in serial, o calatorie prin Romania de acum 100 de ani rasfoind doua dintre ziarele care apareau in epoca: cotidianul de limba romana "Drapelul" de la Lugoj, si cotidianul "Renasterea", care aparea la Bucuresti.
 
Ford construia primele vase specializate in distrugerea submarinelor, in Moldova specula devenise lege in comert, guvernul lui Ionel Bratianu, care sustinuse intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei, era acuzat de jaf din banul public, in special din fondurile ce fusesera alocate inzestrarii armatei, incepeau sa apara primele analize ale noului regim instaurat in Rusia, doar ca nu i se spunea acestuia comunism, ci "maximalism", imbogatitii de razboi huzureau, in vreme ce sarmanii cei multi rabdau de foame si puteau face un dus saptamanal, gratis, la Azilul de noapte, iar fumatul era considerat o necesitate. Oameni, fapte, intamplari…
 
"Drapelul", 16 iulie 1918
 
Stiri marunte
 
Ministrul de alimentatie a dat o ordonatiune in care dispune ca politia militara nu are dreptul sa mai controleze bagajele si pachetele calatorilor de pe tren.
 
Oficiul de alimentatie german a stabilit zilele fara carne in Germania. Astfel din 17 pana la 25 august, din 29 sept. pana la 6 octombre si de la 20 octombre pana la 27 octombre nu se va da deloc carne.
 
Informatiuni
 
Lupta culturala a cehilor. Ziarul "Czech" din  Praga provoaca cetitorii ca deja de acum sa se pregateasca pentru lupta culturala ce o va incepe dupa razboi. Muncitorimea organizata ceha a trimis tuturor scolilor medii  cate-un proiect de statut organic, care are de scop organizarea scolilor cehoslovace. Proiectul voieste sa elimineeze dupa model francez din scoli instruarea religiunei. Organizatia profesorilor scolilor medii inca a hotarat stergerea studiului religiei din scoli.
 
Vanatoare americana de submarine. "Corr. de la Sera" anunta din Londra ca in America s’a construit primul vas de tip Adler ce va lupta contra submarinelor. Vasul va fi slobozit pe apa azi si in vre-o cateva zile va fi folosit. Dupa sase luni vor circula pe apele europene deja sute de astfel de vase. Vasele sunt manate cu aburi, iar motoarele sunt instalate pentru uleu. Fabricantul acestor vase e multimilionarul Ford, celebrul apostol de pace, care organizase inainte de intrarea in actiune a Statelor Unite memorabila expeditie de pace in Europa.
 
Mica publicitate
 
Reuniunea Funebrala romana Lugos
 
Omul este ca o vioara. Numai cand i se rupe cea din urma coarda ramane a fi o bucata de lemn. Ganditi-va la moarte!
 
Reuniunea Funebrala Romana din Lugos, fondata in anul 1896 care intruneste astazi peste 1000 de membri, cu un fond de aproape 49.000 coroane, primeste in sanul ei ca mambri, cu taxe de inscriere.
 
"Drapelul", 18 iulie
 
A aparut Dr. Ioan Lupas: "Cazut-a cununa capului nostru. Cuvantari funebrale"
 
Sub avest titlu a aparut in tipografia diecezana din Arad o importanta carte care va face servicii foarte bune preotimii noastre, indatorate a rosti cuvinte de mangaiere si a talmaci intelesul sf. Scripturi cu prilejul fiecarei inmormantari.


 
Stiri marunte
 
Ziarele franceze anunta din Iasi ca stocul de aur al Romaniei ce a fost transportat din fata inaintari Puterilor centrale in Rusia, unde pe timpul regimului Kerenski i s’a pierdut de urma, a fost acum aflat nevatamat in apropierea Moscovei.
 
Mica publicitate
 
Medicament de crescut parul
 
Ce nu a existat pana acum! In stimp scurt face sa creasca par abundent, impiedica caderea parului, scuteste de incaruntirea de timpuriu si reda coloarea originala a parului carunt. In decursul unei luni rezultat splendid! Parul frumos e decorul femeei, de aceea trebuie ingrijit!
 
 
"Drapelul", 20 iulie
 
Stiri marunte
 
Din Cluj se anunta ca tribunalul militar de acolo a osandit la 16 ani temnita grea pe pacurarul Dimitrie Mircan, din motivul ca din prilejul invaziunei romane, a condus trupele romane pe poteci ascunse prin munti, iar in lupta dela Sibiu a scapat trupele romane, ce erau impresurate de dusman, calauzindu-le sa iasa din cursa.
 
 
A aparut "Dor si jale", o carte dragalasa de  poezii si versuri poporale, scrise pentru soldatii nostri de Iosif Velcean, sergent major. Se poate procura de la autor.
 

 
"Renasterea", 16 iulie 1918
 
Cum s’a operat sub guvernul Bratianu la  Ministerul de razboi
 
Printre capetele de acuzare la cari s’a marginit propunerea de dare in judecata a fostului guvern Bratianu este si unul referitor la jefuirea budgetului si a creditelor apararei nationale de catre oamenii regimului.

Din aceasta pricina armatei i-a lipsit la momentul critic armamentul si echipamentul necesar, cu toate ca timpul de pregatire a fost indestulator si desi, dupa cum arata textul propunerei de dare in judecata, guvernul a avut la dispozitie peste un miliard, din care o buna parte a fost deturnata dela destinatiune, iar o alta parte intrebuintata in cheltuieli nejustificate (...)
 
Ultimele informatii
 
Ministerul instructiunei publice a luat hotatrarea de a infiinta pentru adultii tarani si oraseni cursuri de seara pentru limba romana. Ministerul instructiunei va interveni de asemeni la ministerul de razboiu spre a face ca recrutii analfabeti sa fie tinuti a invata sa scrie si sa citeasca in primele sase luni ale stagiului militar.
 
Fapte din Capitala. O nenorocire
 
D-na Ana Frantz de 45 ani, din str. General Anghelescu No. 76, pe cand turna petrol intr’o masina de calcat rufe, petrolul a luat foc. Aprinzandui-se vesmintele, d-na Frantz s’a ales cu mai multe arsuri pe corp.
Cu o trasura pacienta a fost transportata la spitalul Filantropia, unde a fost internata.
 
"Renasterea", 17 iulie
 
Cu ce ne-am ales?
 
Nu suntem prima tara si - daca este sa mai fie razboaie in lume - nici ultima care sufera naufragiu. S’a intamplat aceasta de multe ori in Istorie, si se va mai intampla. Nu suntem nici primii sau singurii cari nu ne masuram bine puterile si incercam imposibilul (...)
 
Cu ce ne-am ales de pe urma nenorocirei ce a dat peste noi? Ce am dobandit in ordinea morala in schimbul pierderilor ce le-am suferit in ordinea materiala? In Franta, zic unii, totul se termina cu un cantec, sau cu o fraza eroica. La noi nici macar cu o fraza frumoasa, care cateodata poate sa aibe o valoare educativa, nu ne-am ales (...)
 
Specula din Moldova
 
Vremea belsugului a trecut de mult. Dar in timp ce aici, in Muntenia si Oltenia, ne plangem de lipsuri si de scumpete, dincolo de Marasesti publicul consumator sufera o specula care nu cunoaste margini.
Pana acum, ori ce masura pentru o dreapta distribuire a alimentelor a fost zadarnica (...)
 
Extraordinara abundenta de numerar in diferenta cu care bogatasii de proaspata provenienta platesc preturile cele mai fantastice au desavarsit imposibila stare de lucruri de pe urma careia populatia nevoiasa nu mai are, literalmente, ce sa manance.
 
Tigara cea de toate zilele
 
(...) Pentru omul modern, mai cu seama pe aceste vremuri de surescitare, tutunul departe de a fi ceva de prisos, a ajuns o utilitate indispensabila: il solicita nervii nostri, il cere sufletul dornic de vag si visare, ii simte trebuinta inteligenta obosita de munca sau toropita de caldura.
 
Accidentul de tren dela Pufesti. Doi morti si 10 raniti
 
Eri Duminica, in timpul zilei, un accident de tren s’a intamplat intre statiunile Pufesti si Adjud.
Un tren de soldati demobilizati la care se atasase un vagon al printului Carol, pe cand iesea de pe podul de la Pufesti, vagonul osciland s’a lovit de partea superioara a podului, cu atata putere in cat doua vagoane din urma ale trenului au fost scoase din linie.
In acest accident si-a gasit moartea doi calatori si au fost raniti zece din cari opt foarte grav.
 


"Renasterea", 18 iulie
 
Ultime informatiuni
 
O editie speciala a Monitorului Oficial publica decretul prin care cu incepere de la 1 iulie starea de asediu va continua pe intreg teritoriul tarei.
Pe baza acestui decret autoritatea militara are dreptul de a face perchezitiuni, de a ordona depunerea armelor si a proceda la ridicarea lor, de a cenzura presa de a opri sau dizolva adunari.
Starea de asediu se va ridica prin decret regal atunci cand linistea se va crede destul de restabiliita.
 
La Azilul de noapte, populatiunea sarmana poate face Sambata, 20 iulie 1918, dusuri calde, gratuite.
 
"Renasterea", 19 iulie
 
Raspunderile
 
Astazi nu mai poate fi nici o indoiala in ce priveste intentiunile guvernului fata de cei cari duc pe umerii lor greaua raspundere a dezastrului nostru (...)
 
Pentru abus de autoritate, imbogatirea partizanilor si jaful in averea publica, pentru asemenea fapte nu exista revizuire si cei dovediti culpabili vor ispasi in intunericul temnitelor nerusinarea lor.


 
"Renasterea", 20 iulie
 
Eternul vinovat
 
Autoritatile Capitalei pentru a pune capat speculei scandaloase la care se dedau vanzatorii de zarzavaturi si fructe au revenit la preturi maximale. Si totusi astazi ca si eri, publicul este jefuit fara mila, cu cinism, cu un fel de sfidare.
 
 
 Rasboiu pentru demonstratie?
 
Ascultand justificarile acelora cari, nesocotind cele mai fondate consideratiuni istorice si nationale au aruncat tara in prapastie tarand-o intr’un razboiu nenorocit si absurd, avem impresia ca retraim vremurile romantismului politic, cand de multe ori razboaele se porneau din capriciu, din fantezie, sau, in cel mai bun caz, pentru panas.
 
Guvernantii cari ne-au bagat in razboiu la 1916 au facut-o fara convingerea ca vom fi victoriosi. Faptul e aproape marturisit pana si de d. Iorga, care recunostea, nu de mult, ca nu aveam organizarea si pregatirea materiala, ca acestea nu se puteau improviza, dar ca "o situatie fara exemplu cerea, la un moment dat, sa se treaca peste ele pentru a face inaintea lumii demonstratia cuvenita."
 
Gresala maximalismului. Studiu de psihologie politica
 
In presa romaneasca s-a vorbit foarte mult de maximalismul rusesc si de originalitatile de legislatie ale acestui regim colectivist.
Daca cercetam care este obarsia ideilor colectiviste si egalitare care inspira pe capii maximalismului, vedem ca ea este aceiasi care a fascinat pe conducatorii revolutiei franceze.

Ideea himerica a egalitatei indivizilor si raselor propovaduita de filosofii secolului al XVIII-lea a zguduit bazele vechilor societati. Ea este aceea care a dat nastere marei revolutii franceze si razboiului de secesiune in America. Tot ea a fost cauza psihologica a triumfului maximalismului in Rusia (...)
 
"Renasterea", 21 iulie
 
Incidentul Cuza
 
Ziaristii din Iasi au avut un incident cu d. A.C. Cuza care i-a insultat. Se intelege ca simpatia noastra e de partea ziaristilor. Nu fiindca si noi tinem un condei in mana, ci pentru ca d. Cuza e acela care este: provocator cu tot dinadinsul, nedrept, adesea injurios (...)


 
Instiintare
 
Subsemnatul H. Penchas proprietarul librariei "La Cartea de Aur" din Bucuresti Calea  Victoriei No. 65, aduc din nou la cunostinta onoratei mele clientele, precum si tuturor persoanelor cu cari sunt in relatiuni comerciale ca fratele meu Iosif Penchas, fost functionar in magazinul meu, a fost concediat inca de la 1 Mai 1918 si ca n’are nici un drept d’a face achizitiuni pe comptul meu.
Dupa cum am mai publicat, declar din nou ca nu sunt raspunzator de eventualele transactiuni ce ar fi facut pana acum, sau va reusi a face de azi inainte.
 
"Renasterea", 22 iulie
 
De ce?
 
De ce sunt trist si sfasiat?/ S’a risipit furtuna:/ Privesc, culcat fiind pe pat/ Cum joaca’n frunze luna.// Si gandul meu e linistit./ Aud sunand afara/ Un pas, ce piere-apoi grabit/ In pacea noptii iara.// E moale perina de puf/ Si trupu-mi se odihneste./ Tarziu e: nu mai e zaduf.../ Ceva ma innaduseste...// Ceva nedeslusit m-a prins.../ Mereu ma ’neaca glodul/ Tristetei mele... sunt invins,/ Caci... sufera norodul. (Stefan Nenitescu)
 
Va urma



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Protectia Datelor cu Caracter Personal


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016