Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (IX)

Intrata in primul razboi mondial in 1916, de partea Antantei, dupa doi ani de neutralitate, Romania a pierdut, la propriu, teren, Bucurestiul a fost ocupat de trupele germane (in decembrie acelasi an) iar principalele institutii ale statului, Curtea regala, Guvernul, Parlamentul, Banca Nationala, Curtea de Casatie si Justitie au fost nevoite sa se retraga la Iasi, care a devenit capitala unei Romanii mai mici decat fusese vreodata.

In 1917, in bataliile de la Marasti, Oituz, Marasesti, armata romana a reusit sa apere Moldova in fata ofensivei trupelor Puterilor Centrale dar, dupa ce, din pricina izbucnirii revolutiei bolsevice, nu a mai putut conta pe sprijinul armatei ruse, a fost nevoita sa semneze (in martie, la Buftea - forma preliminara, apoi in mai, la Cotroceni - forma finala) un Tratat de pace umilitor cu Puterile Centrale.

Cele doua camere ale Parlamentului au ratificat tratatul, dar acesta nu a fost niciodata semnat si promulgat de catre Regele Ferdinand.

Desi unirea Basarabiei cu Romania fusese votata la 27 martie/9 aprilie 1918, la Chisinau, de Sfatul Tarii, si ratificata prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918, Romania se gasea intr-unul dintre cele mai neprielnice momente ale istoriei sale, "captiva" a unui tratat de pace care aproape ca-i anula existenta si cu teritoriul ciopartit.

Viata insa, cu bune si cu rele, mergea mai departe. Facem, in serial, o calatorie prin Romania de acum 100 de ani rasfoind doua dintre ziarele care apareau in epoca: cotidianul de limba romana "Drapelul" de la Lugoj, si cotidianul "Renasterea", care aparea la Bucuresti.

Persista misterul disparitiei Colectiei Grigorescu in timpul refugiului la Iasi, doua tinere dame din Moscova au tras cu revolverul asupra lui Lenin, incercand sa-l asasineze, alte 11 dame romance din Brasov au fost trimise in judecata pentru inalta tradare fiindca au aclamat trupele romane in 1916, cand au acupat orasul, a fost depistat un nou morb, si anume "mancarimea militara", guvernul Bratianu, care a decis intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei, raspunde acuzatiilor, politistii romani din teritoriul ocupat rechizitioneaza de la populatie bunuri in interes personal iar negustorii speculanti prospera pe seama lipsei acute de marfuri de orice fel, in vreme ce la Ateneul Roman au loc sedinte de telepatie.

"Drapelul", 21 august 1918

Procesul damelor romane din Brasov

Zece zile dearandul s’a pertractat in fata tribunalului militar din Cluj procesul pentru tradare de patrie si delict contra fortei armate pus in curgere contra celor 11 dame romane din Brasov.

Acuza contra lor era ca, din prilejul ocuparii din toamna anului 1916, a orasului Brasov, prin Romani, ar fi asteptat pe balconul unei case soldatii romani aruncand asupra lor flori si strigandu-le: "Bine ati venit!"

Acuzatele neaga ca ar fi felicitat trupele romane.

Numarul colosal de martori ascultati asupra cauzei in parte nu au dovedit comiterea faptelor incriminate, iar in parte au combatut acuza, astfel ca dupa o pertractare de 10 zile, tribunalul militar a achitat acuzatele. Procurorul a prezentat apelatie.

"Drapelul", 27 august

Din Romania

La acuza ridicata asupra fostilor ministri I. Bratianu, Constantinescu, Mortun, Costinescu si V. Bratianu au dat urmatorul respuns:

"Prin acest razboi am vestit pentru intaia data in istoria moderna si am platit cu pret de sange dreptul Romanilor la unitatea nationala. Inainte de pacea generala, care va stabili roadele actiunii noastre, nu se pot cerceta sincer si in intregimea lor nici imprejurarile intre cari a fost pregatita si condusa actiunea militara, nici respunderea pentru jertfele suferite, fara a primejdui roadele pe cari va trebui sa le aduca (...)"



"Drapelul", 3 septembrie

Nou morb de razboi: mancarimea militara

Din Viena se comunica ca acolo s’a descoperit un nou morb de razboi, a carui provenienta se deriva dela lipsa de sapun si albituri. Morbul acesta care e specie a raelor e numit "mancarime militara". Ziarele vieneze scriu ca morbul acesta  graseaza foarte tare si ca 10% a populatiei Vienei sufere de el.  



Atentat contra lui Lenin

Din Moscova se depeseaza ca doua dame, apartinatoare partidului socialist revolutionar, au comis atentat asupra lui Lenin, puscand cu revolvere asupra lui. Doua gloante au patruns in piept si i-au vatamat o plumana. Starea lui e foarte serioasa. Atentatoarele au fost detinute.

Ziarul "Pravda" comunica urmatoarele detalii:  Lenin se intorcea seara la 9 oare dela o adunare a muncitorilor, ce a avut loc la Moscova in fabrica Nicholson. Pe drum i s’au atasat doua dame, intrand cu el in conversatie asupra decretului seu ultim, referitor la transportul de alimente pe seama orasului. In decursul conversatiei o dama a tras din revolver asupra lui, pe la spate, trei gloante, dintre cari unul a patruns in piept si a ranit partea superioara a plumani, iar altul a patruns in umar. Atentatoarea, o fata tanara, apartinatoare cercurilor inteligente, a fost detinuta, Lenin se afla la constiinta.



"Renasterea", 24 august 1918

Un infern intr-o tara de revolutionari. Foamete si mizerie la Moscova. Lipsa de valoare a banului. Burghezia spera in caderea guvernului soviet

La Moscova domneste o atmosfera deprimanta. Poporul sufera de foame. Painea impartita de guvern nu este scumpa, insa nu se poate obtine de cat o optime sau cel mult o patrime de fund rusesc si in plus aceasta ratie n’a putut fi impartita in mod regulat in ultimul timp. Guvernul si-a dat silinta sa infiinteze cantine, cel putin pentru lucratori (...)

"Renasterea", 25 august

Marfa - bun social

Un amanunt din tragi-comedia vietei zilnice care explica de minune cauza crizei de marfuri. Intr’un magazin, un domn cere o sticla de lampa. La plata izbucneste urmatorul instructiv incident:

-    Costa 2,50 declara categoric negustorul.
-    Dar eri costa 2 lei! replica clientul.
-    Daca va place! riposta flegmatic comerciantul.
-    Am sa te reclam la Comandatura.
-    Si eu am sa ascund sticlele de lampa si atunci sa cumperi de la Comandatura! incheie scurt negustorul (...)



Politia si rechizitiile. S’au ridicat lucruri fara nici o forma legala sau dandu-se bonuri scrise cu creionul, fara nici o valoare. Zilnic sunt cazuri de politisti tradusi in fata Justitiei

Zilnic citim in ziare ispravile acelora cari au indatorirea de a apara averea, onoarea si viata cetatenilor. Zilnic pe culuarele judecatoriilor de instructie din toata tara sclipesc uniformele politistilor chemati sub grave invinuiri de a-si da seama de fapte cari arunca o lumina nu tocmai placuta asupra acestui corp de slujbasi cu o menire atat de importanta (...)



Sedinta de telepatie a d-lui de Rubini

In sala de lectura a hotelului Palace de pe bulevardul Elisabeta, fenomenalul telepatic de Eugen de Rubini a dat eri o sedinta intima de telepatie, in fata unui numar de ziaristi, medici si ofiteri.

Problemele ce i s’a pus spre rezolvare au fost din cele mai complicate, si pe toate le-a deslegat cu o admirabila, am putea zice miraculoasa precizie. In deosebi, a facut o adanca impresie modul cum a stiut sa discerne ca trebue sa gaseasca un carnet telefonic, care a fost ascuns cu ingrijire, si in acest carnet sa gaseasca un anumit nume.

Succesul acestei sedinte intime e un excelent prognostic pentru sedinta publica de telepatie a d-lui de Rubini ce va avea loc Marti, 27 August la Ateneu, la orele 9 seara.

31 august

Disparitia "Colectiei Grigorescu". Ce spun pictorii

In privinta disparitiei panzelor lui Grigorescu,  chestiune ce pasioneaza acum pe toata lumea luminata de la noi mai aflam urmatoarele:

Stand de vorba cu pictorul S., de curand sosit de la Iasi, acesta s’a grabit sa-si arate adanca parere de rau pentru pierderea suferita de arta romaneasca adaogand la sfarsit:

"In ce priveste raspunderile ce s’ar cuveni sa fie  cat mai degraba stabilite, nu incape nici o indoiala ca faptasii acestei ciudate dosiri de opere de arta ar putea fi descoperiti.

Cu siguranta ca acel ce oferea un premiu pentru descoperirea vagonului disparut nu poate fi strein de aceasta dibace lovitura.

Si ceea ce este mai trist e faptul ca nu se afla numele acelui singular descoperitor al furtului colectiei Grigorescu, cu toate ca anuntul cu pricina  a fost publicat in ziarele iesene" (...)

Va urma