Aceasta categorie de angajati nu va mai fi privilegiata fiscal in Romania. Vor plati si ei taxe, la fel ca toti ceilalti
constructiistimulente fiscalefirme constructii
Dupa cum stim, nu toti angajatii din Romania sunt supusi aceluiasi regim fiscal. Exista asa-zisele categorii privilegiate, care beneficiaza de masuri fiscale special concepute de autoritati, pentru a incuraja afacerile in domeniu, a spori angajarile si a sprijini, per total, intregul domeniul de activitate.
Prin OUG 114/2018, s-a stabilit ca firmele din constructii sau din domeniile conexe, trebuie sa aloce salarii minime brute de 3.000 de lei lunar pentru angajati, beneficiind si de scutiri de taxe pe munca cu respectarea unor conditii.
Actul normativ prevedea ca in anul 2019 sa se aplice in mod obligatoriu acest salariu minim.
OUG 114/2018 a fost modificata un an mai tarziu, de OUG 43 din 12 iunie 2019, care prevedea ca pana in 2028 inclusiv, companiile sa acorde salariu minim brut de 3.000 de lei in constructii si domenii conexe.
OUG in cauza a mai stabilit ca:
Articolul 71
(1) Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pana la sfarsitul anului 2019, pentru domeniul constructiilor, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste in bani, fara a include indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru in medie de 167,333 ore pe luna, reprezentand in medie 17,928 lei/ora.
(2) In perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2028, pentru domeniul constructiilor, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata va fi de minimum 3.000 lei lunar, fara a include indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri, pentru un program normal de lucru in medie de 167,333 ore pe luna.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica exclusiv domeniilor de activitate prevazute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.(4) Nerespectarea prevederilor alin. (1) si (2) de catre societati constituie contraventie si se sanctioneaza potrivit dispozitiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si atrage anularea acordarii facilitatilor fiscale.
Recalcularea contributiilor si a impozitului se efectueaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru diferentele de obligatii fiscale rezultate ca urmare a recalcularii contributiilor sociale si impozitului pe venit se percep dobanzi si penalitati de intarziere potrivit dispozitiilor art. 173 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.
Articolul 66
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
La articolul 60, dupa punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 5, cu urmatorul cuprins:
5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1)-(3), in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt indeplinite urmatoarele conditii:a) angajatorii desfasoara activitati in sectorul constructii care cuprind:
(i) activitatea de constructii definita la codul CAEN 41.42.43 - sectiunea F - Constructii;
(ii) domeniile de producere a materialelor de constructii, definite de urmatoarele coduri CAEN:
2312 - Prelucrarea si fasonarea sticlei plate;
2331 - Fabricarea placilor si dalelor din ceramic;
2332 - Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii din argila arsa;
2361 - Fabricarea produselor din beton pentru constructii;
2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru constructii;
2363 - Fabricarea betonului;
2364 - Fabricarea mortarului;
2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment si ipsos;
2370 - Taierea, fasonarea si finisarea pietrei;
2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii;
1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii;
2512 - Fabricarea de usi si ferestre din metal;
2511 - Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice;
0811 - Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si a ardeziei;
0812 - Extractia pietrisului si nisipului;
711 - Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica;
b) angajatorii realizeaza cifra de afaceri din activitatile mentionate la lit. a) in limita a cel putin 80% din cifra de afaceri totala, calculata cumulat de la inceputul anului, inclusiv luna in care aplica scutirea;
c) veniturile brute lunare din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplica scutirea, sunt cuprinse intre 3.000 si 30.000 lei lunar inclusiv si sunt realizate in baza contractului individual de munca;
d) scutirea se aplica potrivit instructiunilor la ordinul comun al ministrului finantelor publice, al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice si al ministrului sanatatii, prevazut la art. 147 alin. (17), iar Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate reprezinta declaratie pe propria raspundere pentru indeplinirea conditiilor de aplicare a scutirii.
Privilegiile din domeniul constructiilor vor disparea treptat
Conform Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), pana in 2025 se vor adopta masuri menite sa reduca "stimulentele fiscale excesive" aplicate anumitor sectoare.
Practic, Guvernul va elimina din beneficiile fiscale ale angajatilor si firmelor din domeniu, urmand ca, dupa anul 2025, acesti salariati si companii sa se supuna regulilor generale de fiscalizare din tara noastra.
Planul Guvernul nu a fost intampinat cu incantare in domeniul constructiilor. Angajatorii se tem ca eliminarea stimulentelor fiscale se va reflecta intr-un deficit de forta de munca, in conditiile in care companiile sufera deja de lipsa de personal, deoarece salariile din Vestul Europei sunt chiar si de cateva ori mai mari decat ceea ce se ofera in tara noastra, iar un constructor prefera sa plece peste hotare, sa depuna acelasi efort, dar sa castige mult mai multi bani.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML