Cele mai mari pericole si provocari fiscale pentru firme, in 2024. ANALIZA
fiscalitatetaxe si impoziteanaf
Studiul global anual EY - Tax and Policy Controversy Outlook EY pune in lumina provocarile si pericolele fiscale asupra carora ar trebui sa fie deosebit de atenti managerii romani si internationali in perioada urmatoare.
Conform specialistilor EY, reformele fiscale globale implementate de guvernele din intreaga lume devin tot mai interconectate si obliga companiile sa ia masuri in regim de urgenta.
"Se intrevede la orizont un sistem fiscal international mai stabil, deoarece guvernele se coordoneaza mai mult ca in trecut? Cum va afecta Pilonul II BEPS stimulentele fiscale, chiar si pentru societatile care nu fac obiectul normelor sale? Cum va influenta cresterea transparentei dezvoltarea unor noi politici fiscale? Sunt doar cateva dintre intrebarile la care expertii in taxe si fiscalitate cauta raspunsurile cele mai potrivite.
Pe masura ce guvernele iau in considerare impozitele digitale, modificarea anumitor norme fiscale in lumina Pilonului II BEPS si reforme fiscale mai ample pentru a-si promova obiectivele politice si a-si satisface nevoile de venituri vor aparea o serie de implicatii pe termen lung ce vor afecta mediul fiscal international si economia mondiala", subliniaza expertii.
Impactul Pilonului II BEPS - cresterea transparentei si guvernanta fiscala
Pilonul II BEPS este menit sa creeze un sistem coordonat de impozitare care sa impuna marilor entitati multinationale (MNE) sa plateasca un nivel minim de
impozitare (o rata efectiva de impozitare (ETR, de 15%) pentru veniturile obtinute in fiecare dintre jurisdictiile in care isi desfasoara activitatea. In prezent, multe jurisdictii au incorporat in legislatia nationala normele din Pilonul II si altele lucreaza pentru punerea lor in aplicare.
Acest val de schimbari fiscale la nivel mondial sporeste si mai mult nevoia de siguranta fiscala. Ceea ce se intampla astazi este o trecere de la combaterea exclusiva a litigiilor individuale, la o abordare mai proactiva, in care riscurile sunt identificate, evaluate si gestionate mai devreme in ciclul de viata al controversei, pentru a reduce aparitia si diminuarea amplorii viitoarelor dezacorduri, releva studiul EY.
Datele necesare pentru rapoarte pot fi utilizate de intreprinderi pentru a obtine noi informatii despre profilul lor operational si pot fi utilizate proactiv in comunicarile cu partile interesate privind rolul si contributia la economiile locale.
Administratiile fiscale, la randul lor, isi sporesc propria transparenta, cu privire la prioritatile lor, iar intreprinderile pot folosi aceste informatii pentru a fi mai proactive in a anticipa potentialele controverse.
"Astfel, controalele simultane si/sau multilaterale desfasurate in mai multe jurisdictii asupra aceluiasi grup de companii ar trebui sa ia amploare, in conditiile in care autoritatile fiscale romane nu folosesc acest instrument transpus de foarte mult timp in Codul de Procedura Fiscala, spre deosebire de celelalte administratii fiscale din Europa. In acelasi timp, si metodele alternative de solutionare a litigiilor care implica cel putin doua jurisdictii, cum este arbitrajul fiscal, ar trebui sa capete amploare.
Din pacate, si la acest capitol autoritatile fiscale romane lasa de dorit, de foarte multe ori contribuabilii fiind obligati sa actioneze in instanta autoritatile fiscale pentru a-si respecta obligatiile de participare la solutionarea unei duble impuneri ca urmare a unei inspectii fiscale, fie in cadrul procedurii de solutionare amiabila, fie in cadrul arbitrajului fiscal”, explica Emanuel Bancila, Partener, coordonator Litigii si Inspectii Fiscale, Bancila, Diaconu si Asociatii.
In perioada urmatoare, se asteapta o revenire a acordurilor de preturi in avans, in special pentru ca societatile cauta certitudini suplimentare in ceea ce priveste noile norme din Pilonul II. Aceste programe implica faptul ca si contribuabilul, si administratia fiscala lucreaza in mod colaborativ pe parcursul anului pentru a revizui tranzactiile care vor ajunge in cele din urma in declaratia fiscala.
La ce ar trebui sa fie atente companiile in continuare?
Efectele depline ale Pilonului II vor continua sa se produca in urmatorii ani, cu jurisdictii suplimentare care actioneaza in vederea implementarii, cu zonele de siguranta tranzitorii programate sa se elimine treptat si cu aplicarea pe scara larga a regulii privind profiturile subimpozitate (UTPR), care va incepe in 2025.
Va fi important ca societatile sa monitorizeze evolutiile din Pilonul II in toate jurisdictiile care sunt relevante pentru activitatile lor. Implementarea Pilonului II intr-o tara va afecta rezultatele Pilonului II ale unei companii in alte tari, iar factorii de decizie si administratiile fiscale vor trebui sa urmareasca evolutiile din alte jurisdictii, plus regandirea beneficiilor fiscale, pentru ca eficacitatea multora dintre acestea va fi erodata de posibila aplicare a normelor din Pilonul II ale altor jurisdictii. Pe de alta parte, guvernele pot pune mai mult accent pe utilizarea mai mare a impozitelor specifice pentru a-si atinge obiectivele de sustenabilitate. Impozitele pe veniturile exceptionale din sectorul energetic, taxele pe ambalajele din plastic si ajustarile la frontiera de carbon (CBAM) au luat amploare, astfel ca vor aparea noi taxe.
Complexitatea tehnica a normelor din Pilonul II, combinata cu modul in care normele din mai multe tari se pot aplica aceluiasi venit, obliga companiile si administratiile fiscale sa anticipeze viitoarele controverse. Companiile analizeaza cu prudenta modul in care punerea in aplicare a acordurilor prealabile de stabilire a preturilor (APA) in prezent poate crea o baza care va contribui la reducerea problemelor legate de Pilonul II in viitor.
Repercusiunile Pilonului I
Pilonul I a avansat mai lent decat Pilonul II, iar anul 2024 se preconizeaza ca va fi un an crucial privind noile reguli de alocare a profitului pentru companiile multinationale. Pilonul I este bazat pe o formula conceputa pentru a creste ponderea drepturilor de impozitare a veniturilor globale din afaceri alocate jurisdictiilor de piata (Suma A). Aceasta este cuplata cu eliminarea Digital Services Tax (DST) si a masurilor similare. Suma B a Pilonului I prevede un sistem de randamente fixe pentru activitatile de baza de marketing si distributie, menit sa functioneze in cadrul traditional al preturilor de transfer prin incorporarea in Recomandarile OCDE privind preturile de transfer. Spre deosebire de Suma A, Suma B nu face obiectul unor praguri de aplicare, iar normele sale se aplica tranzactiilor acoperite ale oricarei intreprinderi multinationale.
"Jurisdictiile pot alege sa aplice sau nu Suma B, iar rezultatele privind stabilirea preturilor in cadrul sumei B nu vor fi obligatorii pentru o jurisdictie care nu o adopta. Este important insa de mentionat faptul ca, in acest context, companiile, inclusiv cele din Romania, trebuie sa monitorizeze daca si cum jurisdictiile relevante pentru afacerea lor aleg sa implementeze Suma B, sa evalueze daca au tranzactii in sfera de aplicare care implica o jurisdictie ce implementeaza Suma B si o jurisdictie care nu o face”, explica Adrian Rus, Partener, Liderul departamentului Preturi de transfer, EY Romania. Desi obiectivul acesteia este de a reduce disputele privind returnarile de marketing si distributie, optiunea pe care o contine suma B ar putea insemna, de fapt, o noua sursa de controverse.
In intreaga lume, se asteapta ca activitatea de audit sa se intensifice in 2024. Disputele vor continua sa fie din ce in ce mai granulare, solicitand o documentatie mai voluminoasa, implicand echipe si tehnologii mai specializate in cadrul administratiilor fiscale. Conformitatea fiscala va continua sa solicite intreprinderilor sa produca o documentatie mai detaliata, care sa fie livrata in termene mai scurte. Se vor forma legaturi mai puternice intre guvernanta fiscala si tratamentul sanctiunilor - administratiile fiscale putand oferi un tratament mai bland contribuabililor care demonstreaza o guvernanta fiscala solida.
Analiza este bazata pe observatiile profesionistilor EY Tax din 75 de jurisdictii, adunate in cadrul sondajului anual EY Tax Policy and Controversy Outlook la inceputul anului 2024.
Foto: manager.ro
Un produs media marca Rentrop&Straton 
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML