Combustibil obtinut din cereale. Implicatii mai putin cunoscute

Combustibil obtinut din cereale. Implicatii mai putin cunoscute petrol verdebiocombustibilcombustibilbenzinamotorina

Biocombustibilul, numit si "petrol verde”, constituie o alternativa eficienta pentru benzina. Doar ca el se obtine din cereale sau din diverse plante, iar America, Europa, Asia nu dispun de suficient teren agricol pentru a-l dedica unor asemenea culturi. Solutia? Mutarea "afacerii" in vastele suprafete din Africa, unde exista peste 800 de milioane de hectare de teren virgin.
In momentul de fata, companiile din tarile dezvoltate exploateaza cca 4 milioane de hectare in Africa pentru productia de combustibili de natura organica. Britanicii sunt in frunte, cu 1,6 milioane ha, urmati de italieni, germani, francezi si americani. Ei au pariat pe previziunile anuntate in 2004 de Institutul Copernic, din Amsterdam, care spun ca, daca piata bioenergiei trebuie sa se dezvolte, atunci cel mai mare producator mondial va deveni continentul care va dispune de cea mai mare suprafata de teren cultivabil, la un pret scazut.

In acest context, Africa pare a fi noul El Dorado al “petrolului verde”, locul de unde vor curge spre piata globala miliarde de litri din aceasta noua resursa ce va inlocui cu succes combustibilii fosili.

Doar ca situatia nu este chiar asa de simpla cum pare. O investigatie a publicatiei britanice “The Guardian” arata ca dincolo de a aduce beneficii planetei, aceste culturi de biocombustibili “curati” nu fac decat sa polueze si sa saraceasca si mai mult un continent ajuns deja la limita supravietuirii.

Investigatia arata ca plantatiile de biocombustibili fura din terenul dedicat cultivarii alimentelor, adancesc foametea in zone deja afectate si joaca un rol important in cresterea-record a pretului mancarii. Mai mult, biocombustibilii n-ar fi nici asa de prietenosi cu mediul, existand temeri ca sporesc emisiile de gaze de sera.

Desi nu exista o baza de date completa a achizitiilor de teren din Africa, "The Guardian” a identificat 100 de proiecte demarate in Africa sub-sahariana, in tari ca Mali, Senegal, Guineea, Malawi. Companiile occidentale implicate in aceste proiecte au concesiuni pe zeci de ani, cu acces prioritar la sursele si asa putine de apa, la preturi foarte mici sau chiar gratuit. Vorbim aici despre preturi de circa 1 dolar/hectar, rezultatul “colaborarii” cu guvernele locale corupte sau prost informate.

Asa se face ca numeroase comunitati sarace raman fara pamantul pe care il cultivau de zeci de ani, vital pentru subzistenta. E-adevarat, unele proiecte ofera si beneficii localnicilor, prin crearea de locuri de munca, insa cele mai multe nu o fac.

Una din cele mai controversate culturi este cea de Jatropha curcas, o planta necomestibila, ale carei seminte uleioase pot fi procesate pentru a produce biocombustibil. Producatorii sustin ca suprafetele cultivate cu Jatropha curcas nu intra in competitie cu terenurile agricole, intrucat planta creste cu usurinta pe terenuri aride, nepotrivite pentru agricultura. Sunt insa voci, chiar din industria biocombustibililor, care spun ca, pentru a fi profitabila, jatropha nu poate fi crescuta pe terenuri aride. Are nevoie de apa, fertilizatori si pesticide.

Acestor critici li se adauga si un raport recent al organizatiei umanitare Oxfam care arata ca pretul alimentelor de baza se va dubla in urmatorii 20 de ani. Organizatia identifica schimbarea destinatiei terenurilor agricole ca fiind unul dintre factorii responsabili pentru aceasta situatie alarmanta si cere guvernelor occidentale sa puna capat politicilor care pericliteaza producerea de alimente in favoarea biocombustibililor. Barbara Stocking, reprezentant Oxfam, a avertizat ca “una din sapte persoane de pe glob sufera de foame in fiecare zi, cu toate ca planeta este capabila sa ne hraneasca pe toti. Sistemul alimentar trebuie reformat”.

Se tine insa prea putin cont de aceste lucruri. Banca Mondiala estimeaza ca operatiunea de conversie a terenurilor pentru producerea biocombustibililor va continua bine-mersi, suprafata cultivata in acest scop urmand sa ajunga pana in 2030 la 44 milioane de hectare. Consumul global de biocombustibili este estimat si el sa creasca pana la 250 miliarde de litri in 2020, cu o panta mai abrupta pentru UE – o crestere de la 13 miliarde la circa 55 de miliarde.

Nu trebuie asadar sa ne mire investitiile care se fac in terenurile din Africa. Se au in vedere profituri frumoase, ale caror calcule pornesc de la cerintele UE si SUA de a impune o anumita cota obligatorie de biocombustibili, consecinta a angajamentelor trecute de reducere a emisiilor de gaze de sera. Aceste reduceri sunt inevitabile si, ca urmare, la fel sunt si investitiile amintite.

Citeste si: Comertul online umfla afacerile serviciilor de posta si curierat la 4 miliarde de lei

Sursa foto: www.pexels.com