Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Istoria unor companii celebre. Sony


Istoria unor companii celebre. Sony
de la 25 Mai. 2019 Exclusiv
Istoria unor companii celebre. Sony
Akio Morita (1921-1999). A transformat un mic magazin din Tokyo intr-un gigant international, cu 117.300 de angajati si venituri anuale (in 2018) de peste 78 de miliarde euro. Si a fost unul dintre putinii intreprinzatori care au ajutat la refacerea economiei Japoniei dupa cel de-al doilea razboi mondial. Cel mai celebru produs lansat de el este mini-casetofonul de uz individual, a carui denumire ("walkman") figureaza astazi in toate dictionarele lumii.


Akio Morita s-a nascut intr-o familie bogata, care de 15 generatii se ocupa cu producerea bauturii sake. Toti se asteptau ca el sa continue aceasta traditie, motiv pentru care era pregatit asiduu in acesta directie: la varsta de 10 ani deja participa la sedintele staff-ului de conducere, iar pana sa atinga majoratul stia toate chichitele afacerii – de la secretele procesului de productie si evaluarea calitativa a sake-ului pana la modul de conducere a angajatilor.

Totusi, pe masura ce acumula aceste competente, tanarul Morita descoperea si un alt lucru foarte important, anume ca nu era deloc pasionat de aceasta afacere a familiei sale.

Interesul sau se indrepta mai degraba spre matematica si fizica, asa ca, spre dezamagirea tatalui sau, s-a inscris la Universitatea Imperiala din Osaka pe care a absolvit-o in 1944. In aceasta perioada a devenit foarte preocupat de tehnicile de inregistrare a sunetului. Apoi, imediat dupa absolvire s-a inrolat in Fortele Navale si aici l-a cunoscut pe Masaru Ibuka, un inginer electronist cu care a ramas foarte bun prieten. Iar prietenia aceasta a dus, dupa terminarea razboiului, la nasterea companiei-gigant de mai tarziu.

In 1946, cei doi au infiintat Tokyo Tsushin Kogyo Kabushiki Kaisha (Tokyo Telecommunications Engineering Corporation), o firma de produse electronice, cu 20 de angajati. Ibuka avea 38 de ani, Morita 25. In 1950, aceasta firma a pus la punct si a scos la vanzare in Japonia primul casetofon cu inregistrare pe banda magnetica, in 1957 a produs un aparat radio de buzunar in intregime tranzistorizat, iar in 1960 a venit cu primul aparat TV cu tranzistori din lume.

Cu doi ani mai devreme, cei doi schimbasera numele companiei in Sony Corporation, numele venind de la latinescul “sonus” (“sunet”) combinat cu “sonny” (“baiete”), un apelativ foarte la moda in randul tineretului american. Morita dorea mult o denumire usor de pronuntat in orice limba si care sa fie asociata cu tineretea, cu energia.

Akio Morita a gandit o afacere in stil mare inca de la inceput. In 1952 cei doi parteneri au deschis un magazin cu produse electronice in New York, iar pentru promovarea lui au ales o idee simpla si foarte indrazneata: au arborat deasupra intrarii un steag mare, foarte vizibil, al Japoniei. Cum efectele razboiului recent incheiat erau inca puternice, toti au fost curiosi sa afle ce este cu aceasta prezenta ostentativa a simbolului Japoniei in inima Americii, ca urmare magazinul a fost vizitat de multi reporteri care au relatat despre ce e vorba, facandu-i implicit o publicitate gratuita.  

Povestea walkman-ului incepe in 1979, cand Ibuka a cerut departamentului audio al companiei sa ii construiasca o jucarioara, un mini-casetofon la care sa poata sa asculte muzica in timpul lungilor sale zboruri cu avionul. Inginerii din acel departament s-au conformat si au creat un astfel de mini-casetofon, pe care l-a vazut si Morita. Un weekend intreg l-a invartit pe toate partile, iar la inceputul saptamanii urmatoare a venit cu propunerea sa scoata pe piata acest produs, pentru publicul larg.

Propunerea sa n-a fost insa foarte bine primita de departamentul de marketing: cine ar cumpara un casetofon care poate doar sa redea, nu si sa inregistreze? Iar castile afecteaza auzul. Plus ca, daca asculti la casti, te rupi de restul lumii, te izolezi. In ciuda acestor remarci, Morita a decis totusi sa mearga mai departe. Si a dovedit ca intuitia sa era corecta: produsul s-a volatizat pur si simplu de pe rafturile magazinelor si astfel a fost initiata o noua cultura la nivel mondial, aceea a purtatorilor de mini-casti in locuri publice.

Interesant e faptul ca walkman-ul a fost lansat dintr-o data, spontan, fara sa se faca absolut nici un fel de cercetare de piata. De altfel, Akio Morita era de parere ca “nu ai nevoie de o cercetare de piata realizata de specialisti. E suficient sa privesti atent felul cum traiesc oamenii, sa intuiesti cam ce le-ar prinde bine si sa mergi apoi pe acea directie.”

Dar, bineinteles, aceasta strategie nu a dat intotdeauna roade: prajitorul electronic de orez, scos pe piata cam in aceeasi maniera ca si walkman-ul, a fost un esec. “Publicitatea, oricat de agresiva, nu va putea sustine niciodata un produs slab sau un produs caruia nu i-a venit inca vremea”, spunea Morita.

In 1989, Akio Morita a fost co-autor al unei carti despre cresterea economica a Japoniei (“The Japan that can say No”), in care critica modul american de a face afaceri. Se referea in special la faptul ca interesul crescut al corporatiilor pentru patrunderea pe piete noi inabusea preocuparea pentru a crea intr-adevar produse inovative.

Iar o alta opinie care a starnit controverse a fost ca “sistemul american de management e foarte slab in ceea ce priveste luarea deciziilor. Cei pusi sa ia decizii au un puternic sentiment de insecuritate legat de slujba lor, spre deosebire de omologii lor japonezi.”

Agresivitatea aceasta l-a caracterizat si in afaceri. “Acolo unde nu este piata, creeaza tu una” era filozofia sa. “Vino cu produse pe care oamenii nu le-au mai vazut.” Exact asta a facut Akio Morita la Sony. Si ideile sale au influentat vizibil mediul de afaceri mondial.


Editorialist Manager.ro
25 de ani experienta in domeniul editorial
adresa de e-mail: mihaib@rs.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016