4 martie 1977 - Ziua marelui cutremur. O catastrofa pe care Romania nu o va uita niciodata. Se va repeta istoria?

Seismul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter produs in 4 martie 1977, la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra Romaniei, in aproximativ 56 de secunde producand 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai in Bucuresti. 

 

La nivelul intregii tari au fost atunci aproximativ 11.300 de raniti si circa 35.000 de locuinte prabusite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti, unde peste 33 de cladiri si blocuri mari s-au prabusit. Cutremurul a afectat de asemenea si Bulgaria. In orasul Svistov, trei blocuri de locuinte au fost distruse si peste 100 de oameni au murit.

 

Epicentrul cutremurului a fost localizat in zona Vrancea, cea mai activa zona seismica din tara, la o adancime de circa 100 km. Unda de soc s-a simtit aproape in toti Balcanii.

 

Directorul stiintific al INFP, Mircea Radulian, spune ca "Pentru Romania, Vrancea ramane cea mai periculoasa din mai multe motive. Unul din ele este chiar marimea cutremurelor mari, apoi frecventa lor de aparitie, faptul ca apar destul de des, chiar daca la nivel de zeci de ani, mult mai dese decat in alte zone si datorita faptului ca, fiind de adancime, au o arie de distrugere foarte mare. In timp ce unul din Banat poate produce efecte foarte mari, dar local, un cutremur din Vrancea poate afecta suprafete foarte mari Bucuresti, Iasi, Craiova si in Bulgaria si in Republica Moldova", sustinea Radulian.

 

 

Mircea Radulian este de parere ca sunt sanse foarte mici sa se repete istoria si, cel mai probabil, daca Romania va suferi un cutremur, acesta va fi sub magnitudinea celui din 1977.

 

"Calculul matematic privind probabilitatea unui cutremur este statistic, dar din pacate este vorba de o probabilitate nu foarte mare. Daca cineva spune anul, ziua si luna in care ar avea loc un cutremur, sa fiti siguri ca nu este adevarat, nu ai cum sa stii cu o astfel de precizie cand va avea loc un cutremur. E putin probabil ca un cutremur mare sa fie ca acela din '77, foarte rar se intampla sa ai cutremure identice. Urmatorul cutremur nu va semana aproape sigur cu cel din '77 si din punctul asta de vedere poate ne mai linistim, poate fi unul ceva mai mic", explica Radulian.

 

"Calculele arata ca aceste cutremure mari se produc la cateva secole. Sunt perioade de timp mai active, altele mai calme, daca ne-am lua dupa statistici, am fi intr-o perioada mai linistita. Faptul ca in zona Vrancea apare o acumulare de tensiune, toata lumea stie acest lucru, ca ai cutremure din astea mai mici, mai multe elibereaza ceva din energie, dar numai o fractiune mica si asta nu inseamna ca nu vom avea candva un cutremur mare.

Asta inseamna ca fractiunea de energie eliberata este mult prea mica fata de cea care se acumuleaza. Toate cutremurele care apar in alte zone, fenomene meteo, astronomice, aceste tensiuni in plus care apar ele sunt mici foarte mici fata de tensiunea care actioneaza acolo in zona Vrancea si atunci nu influenteaza foarte mult, am putea spune ca tot ce se intampla acolo este dirijat tot de fortele din zona Vrancea", sustine directorul stiintific de la INFP.

 

In lipsa echipamentelor de alarmare, specialistii Institutului National pentru Fizica Pamantului (INFP) au fost luati atunci prin surprindere in '77, lucru ce nu mai este valabil acum.

 

La 42 de ani de la producerea dezastrului, un seism poate fi inregistrat cu 20 de secunde inainte de a se simti, iar la patru secunde de la producere se cunoaste magnitudinea cutremurului. Totusi, aceasta perioada de timp din momentul in care fizicienii descopera pericolul iminent, este insuficienta pentru a ajuta cu adevarat la salvarea de vieti, insa este o sansa care, daca reuseste sa contribuie macar la salvarea unei persoane, este binevenita si trebuie luata in considerare.

 

Sursa foto: pexels.com