Avalansa de carti
educatielectura romaniacarti romaniaeducatie romaniaapetit lectura
La 30 de ani de la Revolutia din 1989, la 30 de ani de la rafturi, dulapuri si stomacuri goale, setea de consum a romanilor se stinge greu si, din pacate, cu produse facute de altii si cumparate de noi cu valuta forte.
Daca tara noastra a ajuns sa importe, in 11 luni, marfuri in valoare de 72,201 miliarde de euro, cum sa nu creasca deficitul comercial si cum sa nu lesine leul cand se incrunta la el moneda unica europeana, dolarul american si francul elvetian?
Si alte state au avut probleme financiare, numai ca si-au orientat atentia si banii catre ceva ce, la noi, este la fel de rahitic precum leul: consumul de carte.
Dupa Al doilea razboi mondial, pentru a nu se indatora excesiv platind importuri pe care nu si le permitea, Islanda a inceput sa… consume mai multe carti.
Desigur, la vremea respectiva, in intreaga lume, nu exista tentatia smartphone-urilor, a tabletelor, a calculatoarelor, a hainelor de (aproape) unica folosinta. De la timp, pana la hrana, oamenii nu faceau risipa, iar cine aprindea lampile propriului aparat de radio sau de televizor era deja un om instarit
Se pare ca, in Islanda, una dintre marfurile de import cu pret rezonabil a fost hartia. Asa se face ca editurile s-au pus pe tiparit, iar oamenii pe citit.
Si atat de adanc s-au afundat islandezii in lectura, incat cartile au devenit o marfa scumpa numai buna de a juca rolul de cadou de pus sub brad. Statisticile asociatiei editorilor arata ca aproape sapte islandezi din zece cumpara cel putin o carte pentru a o darui de Craciun.
In timp ce, de sarbatorile de iarna, oamenii alearga dupa reduceri la haine, incaltaminte si electrocasnice, islandezii vaneaza scaderile de preturi la carti, intr-un eveniment numit Jolabokaflod, unde Jola - este Craciun, boka sunt cartile, iar flod inundatie, avalansa.
In librarii si in… supermarketuri, sute de noi titluri au preturi reduse, intrucat, in timp, apetitul pentru lectura (si pentru scris: unul din zece locuitori ai insulei publica o carte in decursul vietii!) a crescut preturile astfel incat, un roman poate costa echivalentul al 52 de euro.
Asa cum, in restul lumii crestine, vanzarile de Craciun reprezinta pentru magazinele de haine si de electronice grosul, de Jolabokaflod, editurile din Islanda realizeaza aproape 40% din cifra lor de afaceri.
In timp ce, in alte parti, tocmai pentru a incuraja cititul, TVA pentru carti este redusa fata de alte produse, in Islanda, TVA este mai mare, insa statul subventioneaza 25% din costul de productie al cartilor publicate in limba islandeza.
Dar, oricum, daca, printre cei 360.000 de locuitori ai Islandei, sunt unii care nu-si permit sau nu vor sa cheltuiasca prea mult pe carti, ei dispun de 83 de biblioteci, carora le este consacrata o zi de sarbatoare nationala…
Nu numai islandezii sunt mari iubitori de lectura si de biblioteci. Se mai intampla in alta tara nordica: Finlanda, unde s-a implinit anul de la inaugurarea
Oodi, Biblioteca Centrala din Helsinki.
La aniversarea bibliotecii, in loc sa se umfle-n pene si sa sforaie niste fraze, Tommi Laitio, director executiv pentru cultura si timp liber, si-a insotit discursul nu cu fotografii ale superbei cladiri, ci cu imagini din timpul razboiului civil din 1918, care a redus populatia Finlandei cu vreo 36.000 de suflete.
"Evolutia de la una dintre cele mai sarace tari din Europa, la una dintre cele mai prospere nu a fost o intamplare, ci s-a bazat pe ideea ca, atunci cand suntem atat de putini - doar 5,5 milioane de locuitori - fiecare trebuie sa se ridice la potentialul sau maxim", a spus Laitio.
Asa ca Finlanda s-a concentrat pe alfabetizarea populatiei si, ulterior, pe calitatea educatiei si a invatamantului, iar, astazi, pe langa cartile pe care le cumpara, le citeste (si mai si intelege ce scrie in ele), fiecare locuitor imprumuta 15-16 volume pe an de la biblioteca, de 10 ori mai multe decat americanii.
Intr-un oras cu o populatie de 650.000 de locuitori, in prima luna de la deschidere, 420.000 de utilizatori au venit la Oodi, iar, de la inceputul acestui an si pana acum, cifra s-a ridicat la 3 milioane.
Oodi a costat aproape 90 de milioane de euro dar banii au fost cheltuiti pentru a sarbatori... centenarul independentei Finlandei. Pe ce s-au dus banii alocati de statul nostru sarbatoririi sutei de ani de la Marea Unire?
In afara de asta, in fiecare an, statul finlandez aloca 35 de milioane de euro sistemului national de biblioteci, adica vreo 50 de euro de locuitor. Da, educatia costa, dar, in acelasi timp, se vede ce pagube face lipsa ei...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
