Decadenta Guvernului Romaniei: De la oameni de cultura, la condamnati penal si agramati
guvern romania 1919guvern viorica dancilapsd-aldecondamnati penaljustitieistorie
Kogalniceanu, Ghica, Catargiu, Bratienii, Golescu, Sturza, Saligny ... sunt doar cateva nume pe care le regasim in paginile istoriei cu mentiunea succinta (rezultanta a ingustarii campului constiintei civice al celor ce elaboreaza programe scolare) ca au fost, candva, membri ai aparatului de stat. La fel cum ii gasim pe Nastase, Copos, Nagy, Frunzaverde, Chiuariu, Udrea, Fuia si altii.
Intre cele doua liste de mai sus exista o asemanare si o deosebire. Asemanarea e ca, printr-un concurs nefericit de imprejurari, ultimii amintiti au ajuns sa ocupe scaunele detinute de marile personalitati precum Golescu sau Saligni. Deosebirea e ca marile personalitati nu au trecut pe la mititica si nu au fost acuzati de fapte de coruptie. De fapt, unii dintre ei au fost ntemnitati de militiile comuniste, fiindca refuzau sa abandoneze doctrina politica liberala si crestinismul. Aceasta, insa, este cu totul alta poveste ...
Anul trecut sarbatoream cu surle si trambite Centenarul Marii Uniri. A batut apa in piua toata suflarea jurnalistica a tarii despre suta de ani care s-a implinit de la momentul istoric de mare insemnatate pentru statul roman, fara sa observe nimeni ca in cele zece veacuri, ierarhia valorica a Romaniei s-a inversat.
Dincolo de faptul ca azi putem sa cumparam ca innecatii tot ce ne dorim cu bani pe care nu-i avem, dar la care vom plati dobanzi cat nu castigam, parca puneam capul pe perna mai linistiti cand Bratianu conducea Guvernul, decat acum cand proiectul de buget e elaborat de o persoana condamnata definitiv pentru fapte de coruptie.
Nu aveam in 1919 nici internet, nici televizoare, nici mall-uri, nici conditiile si conforul oferite de evolutia tehnologica, insa aveam demnitate, valori si, mai mult decat atat, promovam aceste concepte si le valorificam in societate.
Pe vremea aia, nu ajungea oricine premier, nici ministru, e ciudat cum capitalismul a adus o stare de visare in Romania, stare in care toti absolventii de studii indoielnice viseaza sa topaie flu-flu pe la tonomatul de cafea din Guvern.
In 1919 Guvernul Romaniei, era condus de Ion I.C. Bratianu ( 29 noiembrie 1918 - 26 septembrie 1919) si oricat de ciudat ar parea, omul asta chiar stia diferenta dintre exercitiu de "imagine" si exercitiu de "imaginatie".
Nu exista nicio atestare istorica ca ar fi pronuntat premierul de atunci "1919" sub forma 19-19, dupa modelul "20-20".
Pe lista ministrilor se regaseau oameni de cultura, mari personalitati ale Romaniei, oameni care in afara functiilor, reprezentau cu adevarat o revelatie in domeniile in care erau pregatiti profesional si activau.
Pe deasupra, dupa niciunul nu alerga Interpolul prin Madagascar sau Costa Rica. Pur si simplu, in 1919 se facea politica din pasiune si dragoste de tara.
Componenta Guvernului Romaniei in 1919 (cateva nume reprezentative)
Presedintele Consiliului de Ministri - Ministrul de externe
Ion I.C. Bratianu (29 noiembrie 1918 - 26 septembrie 1919)
Membru de onoare al Academiei Romane, licentiat in inginerie si om diplomatic. In aceasta calitate i-a revenit obligatia de a raspunde reprosului semnarii de catre Romania a unei paci separate cu Puterile Centrale in 1918 (Pacea de la Buftea). Abilitatii sale diplomatice i se datoreaza lamurirea acestui punct, precum si convingerea aliatilor cu privire la justetea revendicarilor teritoriale ale Regatului Roman.
Ministrul de interne
George G. Marzescu (29 noiembrie 1918 - 26 septembrie 1919)
Om politic si jurist roman, In baza Legii Marzescu, Partidul Comunist Roman a fost trecut in afara legii la data de 6 aprilie 1924. De asemenea, a fost initiatorul Legii privind dobandirea si pierderea nationalitatii romane (24 februarie 1924), precum si a Legii pentru reprimarea unor infractiuni contra linistii publice (18 decembrie 1924), care pedepsea pe toti acei care, singuri sau in tovarasie cu altii, pregateau sau executau crime contra persoanelor sau proprietatii.
El s-a remarcat in mod deosebit prin opera sa de unificare judecatoreasca si legislativa, dar nu a reusit sa finalizeze toate legile initiate de el. Printre proiectele de legi ramase de la el mentionam: proiectele de cod al muncii, al cooperatiei, precum si proiectul legii sanitare, care au fost adoptate mai tarziu de Parlament.
Dupa spusele lui Ion Gh. Duca, a fost "singura personalitate populara din acele vremuri deoarece, in calitate de primar al Iasului (27 aprilie 1914 - 14 decembrie 1916) si de sef al organizatiei liberale locale, a facut eforturi deosebite pentru incartiruirea refugiatilor si aprovizionarea populatiei”.
El a depus eforturi extraordinare pentru reintregirea Romaniei in hotarele sale naturale, locuinta sa din fata Universitatii iesene devenind un loc de intalnire a politicienilor acelor vremi (Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Barbu Delavrancea, Nicolae Iorga, Vintila Bratianu, Ion Gh. Duca, Vasile G. Mortun, Emil Costinescu si altii).
De asemenea, s-a ocupat de buna dezvoltare, gospodarire si reconstructie a orasului Iasi de dupa Primul Razboi Mondial. In noiembrie 1916, a fost ales in functia de vicepresedinte al Adunarii Deputatilor.
Ministrul cultelor si instructiunii publice
Ion Gh. Duca (29 noiembrie 1918 - 12 decembrie 1918)
Constantin Angelescu (12 decembrie 1918 - 26 septembrie 1919)
I. G. Duca, afirma: "Oricare cunoaste politica romaneasca [....] stie ca una din directivele fundamentale, directiva de la care de 40 de ani nimeni nu s-a abatut, in nici o imprejurare si fata de nici o tara, este aceea de a nu se amesteca in politica interna a altor tari. Neamestecandu-ne noi in politica interna a altora, am avut grija ca si ceilalti sa nu se amestece in politica noastra".
Impreuna cu un grup de profesori si oameni de stiinta, Ion Gheorghe Duca a ajutat la intemeierea miscarii de cercetasi din Romania, inclusiv a organizatiei Cercetasii Romaniei.
Duca si-a scris memoriile despre experienta sa ca ministru in timpul Primului Razboi Mondial, publicate in trei volume la Jon Dumitru Verlag.
In noiembrie 1933, regele Carol al II-lea al Romaniei i-a cerut sa devina seful guvernului ca prim-ministru pana la alegerile din decembrie. In aceasta functie, Duca a incercat sa anihileze organizatia nationalista de extrema dreapta Garda de Fier. A initiat masuri dure de represiune impotriva acesteia cu scopul de a o impiedica a participa la alegerile din decembrie 1933. A fost ucis dupa scurta vreme in gara Sinaia, de Nicolae Constantinescu, un sustinator al Garzii de Fier.
Anghelescu a fost un politician, medic si profesor universitar roman, reformator al scolii romanesti in perioada interbelica. A fost membru de onoare al Academiei Romane.
A fost cel dintai ministru plenipotentiar al Romaniei la Washington, incepand cu ianuarie 1918. Dupa cel de al doilea razboi mondial a prezidat Asociatia de prietenie Romano-Americana.
La 24 mai 1934 a fost ales membru de onoare al Academiei Romane.
A fost membru fondator al Academiei de Stiinte din Romania.
Ministrul de razboi
General Artur Vaitoianu (29 noiembrie 1918 - 26 septembrie 1919)
Vaitoianu a fost a fost unul dintre generalii Armatei Romaniei din Primul Razboi Mondial.
Pe timpul razboiului a indeplinit functii de comandant de divizie, corp de armata si armata in campaniile anilor 1916, 1917, si 1918, remarcandu-se prin modul cum a condus actiunile Comandantul Corpului II Armata, pe timpul Bataliei de la Marasti.
Dupa razboi a intrat in politica, fiind desemnat prim-ministru al Romaniei in anul 1919 (12 septembrie - 4 decembrie),in cursul mandatului sau avand loc primele alegeri din Romania Mare.
Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial a fost arestat de autoritatile comuniste si intemnitat timp de sapte ani in Penitenciarul Sighet.
Ministrul lucrarilor publice
Anghel Saligny (29 noiembrie 1918 - 14 februarie 1919)
ad-int. Alexandru Constantinescu (14 februarie - 26 septembrie 1919)
Saligny a fost academician, inginer constructor, ministru si pedagog roman, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale in proiectarea si constructia podurilor si silozurilor cu structura metalica, respectiv de beton armat, unul dintre intemeietorii ingineriei romanesti.
Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premergator mondial al stiintei constructiilor metalice si de beton armat, realizator de multiple inventii si solutii unice in proiectarea si construirea podurilor si a constructiilor industriale, pentru fundatia cheiurilor portuare si a docurilor, precum si a silozurilor de grau prin folosirea prefabricatelor de beton, toate in premiera mondiala.
A proiectat liniile ferate Adjud - Targu Ocna, realizand primele poduri combinate - sosea si cale ferata din tara noastra (1881 - 1882). A proiectat si construit numeroase poduri metalice, inlocuindu-le pe cele necorespunzatoare, executate de firme straine, asa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmesti, de 430 m lungime (1888). Sprijinindu-se pe inventii proprii, construieste, pentru prima oara in lume, silozuri din beton armat la Braila si Galati.
Ministrul industriei si comertului
Alexandru Constantinescu (29 noiembrie 1918 - 26 septembrie 1919)
Alexandru Constantinescu este o figura controversata a politicii romanesti. Un excelent "manevrier politic” si om de incredere al marelui Ion I. C. Bratianu, deloc lipsit de inteligenta si de spirit, raman memorabile mai multe sintagme ale sale, care definesc un anumit tip de politician lipsit complet de scrupule, fapt pentru care era cunoscut in epoca si sub apelativul de "Alecu Constantinescu-Porcu'”.
Astfel, "Fost si viitor ministru” despre sine, "E lata rau !” preocupat cu ocazia Consiliului de Coroana care a decis intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial sau "Da-mi, domnule, opt milioane si poate sa afle toata lumea” legat de propunerea unui afacerist evreu de a primi o mita de un milion la afacere si „nu va afla nimeni”, sunt cateva dintre acestea.
Guvernul Romaniei 20-20 (Justitia, neprietenoasa cu mai multi ministri)
Cu mult mai multe ministere, Guvernul Romaniei are cateva figuri monumentale, a caror pregatire profesionala si rafuieli cu justitia cruda si nemiloasa, trebuie amintite.
Guvernul 20-20 (alte cateva nume ...)
Ministrul Afacerilor Interne
Carmen Daniela Dan ( in functie din 29 ianuarie 2018)
Carmen Dan este un senator roman, ales in 2016. Este ministru de Interne din ianuarie 2017, intai in guvernul Sorin Grindeanu, ulterior in guvernele Mihai Tudose si Viorica Dancila. Inainte de activitatea politica, aceasta a fost secretara a Scolii generale nr. 3 din Videle, referent al Bancii Agricole si front desk teller al Raiffeisen Bank - Agentia Videle.
Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat
Radu Oprea ( in functie din 29 ianuarie 2018)
Oprea a fost trimis in judecata, alaturi de Mihail Stefanescu si firmele Urban Electric si ICIM, pentru evaziune fiscala si complicitate la infractiunea de spalare de bani, prejudiciul produs in acest caz fiind de peste 220.000 de lei.
Intrebat despre dosarul de evaziune fiscala in care este implicat, Radu Oprea a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, ca acest lucru nu este o vulnerabilitate si ca dosarul a fost trimis inapoi procurorilor.
"Nu am fost trimis in judecata. Dosarul a fost trimis inapoi catre procurori de catre instanta acum mai bine de un an. Si de atunci nu s-a mai intamplat nimic. Acest dosar nu este nicio vulnerabilitate", a declarat Oprea, pentru MEDIAFAX. Senatorul a mai spus ca nu ar fi candidat pentru un nou mandat de parlamentar in cazul in care ar fi avut probleme penale.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Radu Oprea si Mihail Stefanescu, administratori ai firmelor Urban Electric si ICIM, au ajutat societatile comerciale M. SRL si SSWA SRL, precum si pe reprezentantii legali sau de fapt ai acestora sa deruleze si sa inregistreze operatiuni comerciale nereale, prin punerea la dispozitie de contracte de prestari servicii si lucrari fictive si emiterea de facturi, in baza carora s-au inregistrat in contabilitate operatiuni comerciale fictive.
Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor, ca in perioada aprilie - noiembrie 2012, SC Urban Electric SRL a inregistrat in contabilitate cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale, respectiv o factura emisa de SC M.C. SRL Ploiesti, in valoare de 228.740 de lei si alte patru facturi emise de SC SSWA SRL Ploiesti, in valoare 357.422 de lei.
Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice
Paul Stanescu (in functie din 29 ianuarie 2018)
Directia Nationala Anticoruptie a cerut redeschiderea unui dosar pe numele sau, un dosar care vizeaza fapte din 2010, el fiind anchetat anterior de DNA Craiova si inchis in 2013. Primul termen va avea loc pe data de 25 ianuarie.
In dosar mai sunt vizate si alte trei persoane: Marian Belu Briceag, Florin Cotosman (fost sef in cadrul Garzii de Mediu ) si Remulus Manolache.
Ar fi vorba despre un dosar deschis pentru presupuse fapte din 2010, de pe vremea cand Paul Stanescu era presedinte al Consiliului Judetean Olt. La acea vreme, procurorii DNA Craiova au investigat modul de finantare al echipei de fotbal FC Aluminiu ALRO Slatina, fiind suspectata modalitatea prin care institutia publica a sustinut financiar echipa de fotbal.
Cercetarile au fost demarate in urma unui raport al Curtii de Conturi pe anul 2010, fiind vorba despre o finantare nerambursabila de peste doua milioane de lei. In 2013, dosarul a fost inchis de DNA Craiova.
Ministrul Fondurilor Europene
Rovana Plumb (in functie din 29 ianuarie 2018)
Pe 22 septembrie 2018, procurorii anticoruptie au cerut incuviintarea urmaririi penale pe numele sau in Dosarul Belina, in legatura cu savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu, in dosarul care o vizeaza si pe fostul vicepremier Sevil Shhaideh, referitor la trecerea ilegala a unei parti din Insula Belina si Bratul Pavel in administrarea Consiliului Judetean Teleorman.
Acestia au aratat ca in calitatea sa de la data savarsirii faptelor, si anume cea de ministru al Mediului, „a initiat si promovat H.G. 858/2013 (proces care a durat numai 17 ore), cu incalcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative".
Hotararea de guvern a fost adoptata cateva luni mai tarziu, pe 27 noiembrie, Bratul Belina si Bratul Pavel fiind trecute din domeniul public in administrarea CJ Teleorman. Procurorii sustin ca modul in care au fost facute aceste demersuri incalca Constitutia Romaniei, dar si o serie de dispozitii care reglementeaza procesul de legiferare.
"Adoptarea hotararii de guvern a fost posibila in conditiile in care, in calitate de secretar de stat in cadrul M.D.R.A.P, prin semnare, suspecta Sevil Shhaideh si-a insusit in totalitate continutul notei de fundamentare si a proiectului de hotarare de guvern, a initiat si a promovat H.G. 943/2013 prin care se consfintea transmiterea unor parti din imobilele Insula Belina si Bratul Pavel, cu incalcarea flagranta a dispozitiilor legale care reglementeaza normele de tehnica legislativa ce nu permiteau un astfel de transfer, aspect semnalat in repetate randuri de catre Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei", arata procurorii referitor la implicarea lui Shhaideh in acest dosar.
"De mentionat ca, anterior acestor demersuri, suprafete din Insula Belina si Bratul Pavel fusesera inchiriate prin contracte unei firme private. Pentru a nu atrage atentia administratiei publice centrale cu privire la existenta unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina si bratul Pavel, s-a dorit obtinerea unor extrase de carte funciara curate, in care sa nu apara contractele de inchiriere avand ca parti Administratia Apele Romane si aceasta societate comerciala. (...)
Un aspect relevant este ca, prin forma finala a HG 943/2013 se renunta la exprimarea "pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv si de agrement "Dunare-Belina-Seaca'", ceea ce reprezenta motivul initial invocat pentru trecerea catre Consiliul Judetean Teleorman a celor 2 obiective. Apare in schimb o sintagma mai generala si anume „in vederea reabilitarii si valorificarii cadrului natural al zonei Dunarii – Belina -Bratul Pavel”, explica DNA.
Deputatii au respins, insa, in plen cererea DNA de urmarire penala a Rovanei Plumb, in dosarul "Insula Belina", cu 183 de voturi impotriva si 99 de voturi pentru, blocand astfel anchetarea sa.
Ministru delegat pentru Relatia cu Parlamentul
Viorel Ilie (in functie din 29 ianuarie 2018)
Si ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, Viorel Ilie, a fost scapat de senatori de urmarirea penala, dupa ce, pe 25 august anul trecut, DNA ceruse anchetarea sa pentru instigare la infractiunea de folosire de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.
In acelasi dosar, sunt urmariti penal directoarea de cabinet a ministrului pentru Relatia cu Parlamentul (MRP), Elena-Felicia Pop si doi angajati ai ministerului, membri ai comisiei de concurs, Maria Alexandrescu si Mihai-Cornel Zaharia. Cu totii sunt acuzati de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii,
Potrivit DNA, "ministerul pentru Relatia cu Parlamentul (MPR) a organizat un concurs pentru angajarea de functionari publici pe functii contractuale de executie pe perioada nedeterminata. Cu referire la concurs, au rezultat indicii ca acesta ar fi fost aranjat, astfel incat anumiti candidati agreati de conducerea ministerului (dintre care unul foarte apropiat ministrului Ilie Viorel) sa ocupe functiile, in detrimentul altora, criteriul competentei devenind total nerelevant".
Procurorii spun ca proba scrisa a fost stabilita pentru 31 iulie, iar, in context, in perioada de dinainte, ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, Viorel Ilie, a determinat-o pe directoarea sa de cabinet, Felicia Pop, sa le ceara membrilor comisiei de concurs, Maria Alexandrescu si Mihai-Cornel Zaharia, subiectele si baremele de corectare pentru proba scrisa.
Ministrul Transporturilor
Lucian Sova ( in functie din 29 ianuarie 2018)
Lucian Sova, ministrul propus pentru preluarea Ministerului Transporturilor, a fost audiat in ianuarie 2015 la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) in dosarul in care este urmarit penal, alaturi de fostul judecator al Curtii Constitutionale Toni Grebla.
Deputatul Lucian Sova, vicepresedintele PSD Bacau, este urmarit penal in acest dosar pentru folosirea influentei de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere in partid in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase.
Toni Grebla este urmarit penal pentru trafic de influenta, constituirea unui grup infractional organizat si efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia, in scopul obtinerii de bani sau bunuri necuvenite. Acuzatiile i-au fost aduse la cunostinta in 22 ianuarie, cand a fost dus de anchetatori cu mandat la Directia Nationala Anticoruptie.
In acelasi dosar mai sunt cercetati omul de afaceri Ion Bircina, finul lui Toni Grebla si administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru in Consilul National al PSD, Horia Hahaianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi si generalul in rezerva Constantin Bartolomeu Savoiu, Mare Maestru al Marii Loji Nationale Romane -1880.
Iulian Iancu si Lucian Sova sunt acuzati ca, in perioada octombrie - noiembrie 2012, folosindu-se de functiile de conducere in PSD, ar fi intervenit pe langa Horia Hahaianu, pentru ca acesta, prin influenta pe care o avea asupra managementului SC Energomontaj IEA - Sucursala Bucuresti SA (agent economic care deruleaza activitati comerciale cu CNTEE Transelectrica SA), sa suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de SC Transmoldova SRL Onesti pentru organizatia Bacau a partidului, cu prilejul desfasurarii, in 17.10.2012, a unei deplasari electorale la Bucuresti (Bacau - Bucuresti si retur), tarifele de piata practicate de societatea de transport fiind de 80 lei / persoana transportata. In acest context, SC Transmoldova SRL Onesti ar fi facturat servicii de transport in cuantum de 10.000 lei cu TVA.
Ultimele decenii au fost marcate de ministri condamnati penal
Desigur ca promovarea unor oameni cu probleme in justitie sau care sunt alaturati acestui fenomen prin persoane apropiate, nu s-a petrecut odata cu anul 2019 si nici nu tine neaparat de actuala coalitie de guvernamant. De-a lungul timpului, probleme cu justitia au avut politicieni de la diverse partide.
Guvernul Tariceanu I: patru condamnati
Departamentul National Anticoruptie si-a intrat cu adevarat in paine abia pe vremea Aliantei DA. In urma anchetelor, DNA a demonstrat ca guvernul Tariceanu I a avut in componenta sa patru ministri condamnati, ulterior, definitiv: George Copos, Codrut Seres, Zsolt Nagy si Sorin Frunzaverde.
In timp ce acestia s-au ales cu verdicte definitive, inca sase colegi de-ai lor, ministri in acelasi cabinet dintre 29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008, sunt actuali inculpati, judecati pentru coruptie. Fostii ministri Vasile Blaga, Adriean Videanu, Cristian David, Bogdan Olteanu si Dan Motreanu nu au scapat inca de grija prezentarii in instantele de judecata nici acum. Insusi fostul premier Calin Popescu Tariceanu este judecat pentru infractiuni conexe coruptiei, respectiv pentru marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului, intr-un dosar legat de retrocedarile ilegale in care sunt judecati Remus Truica si Paul de Romania. Tot din primul cabinet de premier al actualului sef al Senatului mai sunt cercetati penal Gheorghe Pogea si Sebastian Vladescu. Varujan Vosganian si Laszlo Borbely au scapat de acuzatiile serioase ale procurorilor pentru ca Parlamentul i-a protejat.
Tariceanu II – trei condamnati
Premierul Tariceanu a propus o restructurarea guvernamentala in martie 2007. Noul guvern Tariceanu II, din care nu mai faceau parte cei de la PUR si PD, dar care insuma si trei ministri independenti, Catalin Predoiu (Justitie), Dacian Ciolos (Agricultura) si Lazar Comanescu (Externe), a fost validat in aprilie 2007. Desi a avut un mandat de doar un an si jumatate, si acest cabinet a "produs“ trei condamnati defintiv, pe Decebal Traian Remes, Tudor Chiuariu si Zsolt Nagy. Si alti colegi ministri ai acestora sunt judecati pentru coruptie, respectiv Calin Popescu Tariceanu, Cristian David, Ludovic Orban si Cristian Adomnitei.
Guvernele Boc I si II, numerosi anchetati si condamnati
Guvernul Boc I, supranumit de "uniune nationala“ PDL-PSD, a stat sub auspicii penale. Trei ministri au fost condamnati definitiv, respectiv Liviu Dragnea, Monica Ridzi si Gabriel Sandu. Executivul Boc II, care a detinut puterea executiva din 23 decembrie 2009, cand a primit votul de investitura din partea Parlamentului pana la 9 februarie 2012, cand prim-ministrul a depus mandatul guvernului, a avut si el in randurile sale o serie de corupti. Fostul ministru al Comunicatiilor Gabriel Sandu a fost deja condamnat definitiv.
Alti sase ministri din cele doua cabinete Boc sunt judecati acum pentru coruptie. Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Victor Ponta, Gabriel Oprea si Viorel Ariton isi asteapta verdictele. Daniel Funeriu, Valerian Vreme, Sebastian Vladescu, Gheorghe Pogea, Ecaterina Andronescu, Dan Nica si Ilie Sarbu sunt si ei anchetati penal. Doar Laszlo Borbely a scapat, cu votul Parlamentului, care nu a avizat urmarirea sa penala.
USL - de asemenea, condamnati
Guvernele USL Ponta I si II au avut in structurile lor trei ministri condamnati definitiv, pe Liviu Dragnea, Corneliu Dobritoiu si Relu Fenechiu. Fostul premier Victor Ponta sta si acum prin tribunale pentru acuzatii de coruptie, la fel si fostii ministri Dan Sova, Gabriel Oprea, Cristian David, Dan Nica, Ecaterina Andronescu si Consantin Nita. Alti cinci ministri s-au sustras anchetelor penale pentru ca Parlamentul nu si-a dat avizul. Ovidiu Silaghi, Daniel Chitoiu, Titus Corlatean, Varujan Vosganian si Victor Paul Dobre au fost protejati de majoritatea USL.
MRU: in doua luni, doi condamnati
Guvernul Mihai Razvan Ungureanu a fost numit pe 9 februarie 2012, dupa ce prim-ministrul Emil Boc a depus mandatul celui de-al doilea cabinet al sau, ca reactie la manfestatiile de protest din Bucuresti si din marile orase ale tarii. Insa doar dupa 78 de zile de mandat, guvernul Ungureanu a fost demis, in urma adoptarii motiunii de cenzura inaintate de opozitie.
Chiar daca a petrecut numai o luna si jumatate la Palatul Victoria, nici guvernul lui Mihai Razvan Ungureanu nu a fost prea curat. Fostul sef al Agriculturii Stelian Fuia a fost condamnat definitiv, iar colegul sau de la Interne, Gabriel Berca, a fost condamnat in prima instanta. l
Cabinetul Nastase cu premier condamnat
Desi toata lumea arata cu degetul spre guvernul lui Adrian Nastase, 2000-2004, din cauza ca fostul premier a fost condamnat definitiv la inchisoare cu executare pentru coruptie in doua dosare penale, nu membrii acestuia au avut cele mai multe probleme cu legea. Probabil si pentru ca anticoruptia a inceput sa se bazeze pe supravegherea telefonica generalizata a guvernelor abia din 2004 incoace. Celalalt ministru condamnat definitiv din echipa lui Nastase este fostul sef de la Transporturi Miron Mitrea. Nastase a fost condamnat la doi ani de detentie pentru finantarea ilegala a campaniei prezidentiale din 2004. Fostul prim-ministru a fost condamnat din nou, in ianuarie 2014, la patru ani de inchisoare, pentru luare de mita si santaj.
De asemenea, acesta a fost judecat si in dosarul "Matusa Tamara“, insa a fost achitat. Fostul sef al Corpului de Control al premierului Nastase, ulterior premier, Victor Ponta, este judecat in dosarul "Turceni-Rovinari“ pentru primirea unui pretins comision, dupa ce casa de avocatura a lui Dan Sova a obtinut contracte de asistenta juridica cu complexurile energetice Turceni-Rovinari. Ponta mai este anchetat si in dosarul „Blair“, pentru ca ar fi vandut un loc pe listele electorale lui Sebastian Ghita in schimbul finantarii vizitei in Romania a fostului premier britanic Tony Blair.
Un alt ministru in cabinetul Nastase, fostul sef de la Administratie Gabriel Oprea, este judecat in dosarul „Limuzina“ pentru ca ar fi dispus cumpararea unei masini de lux din fondurile operative ale spionilor MAI. Oprea mai este anchetat si pentru ucidere din culpa si abuz in serviciu in dosarul mortii politistului Bogdan Gigina. Pe langa acestia, guvernul Nastase are si inca opt fosti membri in prezent in stare de ancheta penala, respectiv pe Dan Ioan Popescu, Mihai Tanasescu, Ecaterina Andronescu, Serban Mihailescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Adriana Silvia Ticau si Ilie Sarbu.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
