2021 - anul revenirii crizei economice din 2008?
criza economicapreviziuni economice
De aproape doi ani, intreaga omenire traieste in aceasta criza sanitara careia parca nu ii mai zarim finalitatea. De-a lungul lunilor care s-au succedat auzind zilnic despre studii epidemiologice, bilanturi de infectari, de decese si proteste, numeroase voci, mai mult sau mai putin avizate, au conturat scenarii economice apocaliptice. "Vine o criza mai mare ca in 2008", am auzit constant in aceasta perioada si, totusi, apele pandemiei par cat de cat linistite, din punct de vedere economic. Doar ca de apele linistite trebuie sa te feresti mai degraba decat de cele involburate.
Potrivit celor mai recente previziuni economice ale Fondului Monetar International, economia Romaniei ar urma sa inregistreze in acest an un avans de 7,3%, dupa o contractie de 3,9% in 2020.
Pentru anul 2022, Banca Mondiala preconizeaza o crestere economica ceva mai modesta in comparatie cu anul curent. Vorbim despre o estimare care se ridica la valoarea de 4,8%.
Noile cifre sunt mult mai optimiste fata de precedentul raport, de la inceputul anului, cand analistii din cadrul Bancii Mondiale se asteptau ca economia Romaniei sa se contracte cu 5% in 2020 si sa evolueze pana la 3,5% in 2021 si de 4,1% in 2022.
Totodata, in luna iunie, analistii spuneau ca Romania va inregistra in acest an un avans al PIB de 6%, cu 2,5 puncte procentuale peste estimarea din ianuarie. Pentru anul 2022, analistii previzionau o crestere de 4,5%, cu 0,4 puncte procentuale peste estimarile anterioare.
Ei bine, economia Romaniei pare sa fie foarte flexibila, iar rezistenta si capacitatea de relansare dupa o contractie destul de puternica (dar nu dramatica) e pusa pe seama reactiei rapide si fondurilor deblocate de la Guvern, care au tinut pe linia de plutire, in special mediul de afaceri. Masura somajului tehnic a fost una dintre deciziile care au salvat sute de mii de locuri de munca si companii.
Vom avea Kurzarbeit si in 2022
Din fericire, masura "Kurzarbeit" se va prelungi si in 2022. Vineri, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), a transmis ca autoritatile vor face plati pentru somajul tehnic si in anul care urmeaza.
"ANOFM va acorda sprijin financiar sub forma de somaj tehnic, potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 111/2021 pentru stabilirea unor masuri de protectie sociala a angajatilor si a altor categorii profesionale in contextul interzicerii, suspendarii ori limitarii activitatilor economice, determinate de situatia epidemiologica generata de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2", a transmis institutia.
Astfel, pentru perioada suspendarii temporare a contractului individual de munca, din initiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizatiile de care beneficiaza salariatii se stabilesc la 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat si se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu brut prevazut de Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021, cu modificarile si completarile ulterioare.
De retinut ca aceasta indemnizatie este supusa impozitarii si platii contributiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal si nu se datoreaza contributie asiguratorie de munca pentru acest sprijin financiar.
"De asemenea, potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 110 din 2 octombrie 2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV, parintii vor beneficia de zile libere platite, adica de plata unei indemnizatii de 75% din salariul de baza corespunzator unei zile lucratoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din castigul salarial mediu brut, pentru fiecare zi libera acordata, in cazul suspendarii cursurilor cu prezenta fizica. Masura se aplica pana la sfarsitul anului scolar 2021 – 2022, fara a se include vacantele", a mai transmis ANOFM.
Beneficiaza de aceasta masura parintii care au copii in varsta de pana la 12 ani sau 26 de ani in cazul copilului sau adultului cu handicap, inscrisi la unitati de invatamant, inclusiv anteprescolar in situatia limitarii sau suspendarii activitatilor didactice care presupun prezenta fizica a copiilor.
Totodata, in conformitate cu prevederile Legii nr.58/2021, care ofera posibilitatea ca agentii economici sa reduca cu 80% timpul de munca lunar al angajatilor pe perioada starii de urgenta, de alerta sau de asediu, plus inca 3 luni dupa incetarea acesteia, ANOFM continua acordarea indemnizatiei de 75% din salariul de baza aferent orelor de reducere a programului de lucru, (masura cunoscuta si sub numele de “kurzarbeit”).
Desi previziunile economice pentru Romania s-au imbunatatit, la nivel global analistii isi pondereaza optimismul
Conform sefei FMI, PIB-ul global ar putea fi mai mic in 2021 decat pragul de 6% estimat anterior, in prognozele din luna iulie.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a amintit marti ca inca persista riscurile cauzate de inflatie, datorii, precum si o divergenta in perspectivele de crestere economica intre natiunile cu acces la vaccinurile impotriva Covid-19 si cele care au nevoie de vaccinuri.
Ea a mentionat ca perspectivele economice mondiale ale FMI in iulie au proiectat o revenire globala solida de 6%, ceea ce ar fi reprezentat performanta uriasa de la o contractie de 3,2% in anul pandemiei - 2020.
Dar acum, a spus ea, prognozatorii FMI sunt un pic mai putin optimisti ca urmare a cresterii numarului de infectari cu varianta Delta a coronavirusului, despre care stim ca este mult mai contagioasa si poate pune o presiune suplimentara pe sistemele mondiale de sanatate publica.
"Riscurile si obstacolele pentru o redresare globala echilibrata au devenit si mai pronuntate", a spus Georgieva intr-o conferinta online organizata la Universitatea Bocconi din Milano, Italia.
De asemenea, sefa FMI a spus ca exista riscul ca inflatia sa fie mult mai mare decat se prognoza anterior, ceea ce ar putea determina bancile centrale sa creasca ratele dobanzii si sa afecteze si mai mult cresterea economica.
Cresterea preturilor la alimente reprezinta o alta preocupare speciala, a spus sefa FMI. In ultimul an, preturile globale s-au majorat cu 30%, in timp ce scumpirile de pe pietele de energie electrica si gaze naturale pun presiuni suplimentare pe bugetele familiilor.
Inflatia va macina pe toata lumea si nici noi nu putem fugi de ea
Orice persoana cu minime cunostinte economice stie ca factorii care determina evolutia economica a unui stat sunt atat de natura interna, cat si de natura externa.
Scumpirile din ultima perioada de pe pietele de energie sunt un exemplu pentru cum ne influenteaza tendintele internationale bugetul nostru intern.
Din nefericire, in pofida cifrelor optimiste pentru Romania, nu vom scapa de inflatie. Prin urmare, s-ar putea sa ne astepte o luna perioada in care puterea de cumparare va scadea, pentru ca asta inseamna, pentru cetateni, acest termen economic aparent abstract si rupt de realitate.
Inseamna ca, la aceeasi bani, ne vom putea permite mai putine. Nu o spunem noi, ci chiar o voce de la varful BNR: Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isarescu.
Acesta a declarat vineri seara pentru B1 TV, moderata de Nadia Ciurlin, ca in viitor inflatia va fi o problema pentru Romania.
"Anul acesta este un an in care inflatia matura toata planeta, nu aveam cum sa scapam si noi. Din pacate inflatia noastra este foarte speciala. Sunt 4-5 produse, cu preturi care cresc accelerat, in primul rand electricitatea si gazele. Speranta ca prognoza BNR de 5,6% pentru decembrie, ca dupa aceea inflatia sa vina in jos pe 3-4% nu mai este posibila numai din cauza acestor doua produse, langa care se adauga combustibilul si tutunul si alcoolul", a spus Vasilescu.
"Prognozele sunt complicate. Ne asteptam potrivit prognozelor unor institutii remarcabile sa incheiem anul cu o crestere economica de 7%. Nu cred ca va fi asa. Faptul ca semestrul al doilea a avut o izbucnire, o crestere economica de 13% a fost un moment de recuperare. Din pacate, PIB-ul nostru a ramas in continuare un vitezoman. El este capabil sa mearga repede, dar nu este si sustenabil.
Problema de sustenabilitate nu o vom rezolva in criza, probabil ca este o chestiune pentru mai tarziu, cand vom scapa de aceasta criza si daca nu cumva are dreptate economistul Roubini, ca dupa criza asta va urma mama tuturor crizelor, reintoarcerea anilor 1970 cu problemele de atunci care au fost grave", a spus oficialul BNR.
"Daca nu cumva are dreptate Roubini" ...
Aceasta replica a consilierului BNR ar trebui sa ne trezeasca fiori pe sirea spinarii. De ce? In anii de dinaintea marii crize economice din 2008, Roubini era vocea cea mai detestata din randul analistilor economici, pentru ca strica buna dispozitie a tuturor, anuntand ceea ce avea sa se si intample, de fapt, din SUA pana in Europa si inapoi: criza economica ce a prabusit bursele americane si a venit ca o unda se soc pentru Batranul Continent.
In 2021, Roubini isi reia avertismentele si, dat fiind succesul sau anterior in pronosticuri, n-ar strica sa ii acordam o atentie deosebita.
"Ne indreptam spre stagflatie"
Economistul sustine ca economia globala se indreapta spre "stagflatie". Roubini se refera la un fenomen economic ce se caracterizeaza prin inflatie mare, crestere economica mica sau nula si rata ridicata a somajului.
Profesorul de economie de la NYU Stern, a carui porecla este "Dr. Doom", datorita inclinatiei sale catre predictii cumplite, a avertizat ca bancile centrale si guvernele "pregatesc scena pentru mama crizei datoriilor stagfationale in urmatorii cativa ani".
Rezerva Federala si Trezoreria, impreuna cu echivalentele lor din intreaga lume, s-au bazat pe politici fiscale si monetare ultra-slabe pentru a stimula cresterea economica in ultimul deceniu. Aceasta abordare s-a dublat in timpul pandemiei.
Astfel, s-au cheltuit miliarde de dolari pe cecuri de stimulare si achizitii de obligatiuni si mentinand ratele dobanzilor aproape de zero. Aceste eforturi au umflat si mai mult preturile actiunilor, caselor si altor active si, de asemenea, au incurajat imprumuturile agresive, a spus Roubini.
Expertul a atras atentia si asupra stocului de criptomonede, caracterizandu-le ca fiind o dovada a "exuberantei irationale".
Roubini se asteapta ca, in perioada urmatoare, inflatia sa fie trasa in sus de o cerere exploziva, in timp ce presiunile de aprovizionare precum protectionismul, destramarea lanturilor globale de aprovizionare si atacurile cibernetice asupra infrastructurii cheie vor contribui si ele la cresterea preturilor.
Guvernele lumii s-au imprumutat bani grei. Sunt mai indatoare in 2021 decat in urma cu 50 de ani
Mai mult, guvernele au imprumutat sume mari de bani pentru a-si finanta planurile de stimulare si sunt mult mai indatorate acum decat acum 50 de ani, a spus Roubini.
Nouriel Roubini crede ca Executivele lumii vor avea o misiune dificila in a-si acoperi datoriile, dar si in a salva bancile, companiile si gospodariile.
In consecinta, pe umerii bancilor centrale s-a asternut o "misiune imposibila". "Stagflatia anilor '70 va intalni in curand criza datoriilor din perioada post-2008. Intrebarea nu este daca, ci cand".
Aceste avertismente le lansase Roubi in luna iulie a acestui an, intre timp, situatia a evoluat astfel:
-
Inflatia din zona euro a atins maximul ultimilor 13 ani.
Luna trecuta, rata anuala a inflatiei in zona euro a atins cel mai inalt nivel din ultimii 13 ani. Vorbim despre o valoare de 3,4% atinsa in septembrie, de la un nivel de 3% inregistrat in august.
Evolutia este cu atat mai ingrijoratoare pentru investitori si analistii economici, daca luam in calcul faptul ca tinta asumata de economistii Bancii Centrale Europene (BCE) este de doar 2%. Practic, rata inflatiei e aproape dubla.
-
CFA Romania: "Inflatia a urcat mai repede in economiile emergente din UE, inclusiv in Romania"
La randul lor, analistii CFA Romania, comenteaza situatia inflatiei de la noi, punctand faptul ca avem elemente suplimentare care influenteaza aceasta crestere, fata de alte state UE.
"Daca FED va reactiona la finele anului, si mai ales in 2022, toate pietele financiare vor reverbera, cu cresteri la randamentele obligatiunilor, si aceasta chiar daca BCE va mai sta in expectativa. Inflatia a urcat mai repede in economiile emergente din UE, inclusiv in Romania.
La noi a intervenit si liberalizarea tarifelor pentru energie, care aduce un puseu suplimentar inflatiei prin costuri/cost push (ce se combina cu efectul prin cererea in exces) si care are impact diferit asupra diverselor categorii de venituri/cetateni.
Nu in cele din urma, evenimente extreme ipostaziate de mari inundatii alternand cu seceta, temperaturi arsita, incendii devastatoare semnaleaza trecerea de praguri critice (tipping points) ce au consecinte foarte severe pentru oameni si care reclama noi reguli si masuri in politici publice, schimbari in modele de afaceri si conduite individuale", explica specialistii CFA Romania.
-
Banca Centrala Europeana: preturile vor creste peste asteptari
La finele lunii august, Francois Villeroy de Galhau, membru in Consiliul guvernatorilor al Bancii Centrale Europene (BCE), avertiza cu privire la cresterile de pret din perioada urmatoare. Potrivit oficialului BCE, acestea se vor majora peste asteptarile initiale, dar e posibil ca fenomenul sa fie unul temporar.
Presiunile de pe lanturile de aprovizionare risca sa duca la o scumpire accelerata a preturilor, peste estimarile conturate anterior de analistii economici, avertizeaza expertii.
"Exista dificultati legate de aprovizionare care fac ca inflatia sa fie mai ridicata pe termen scurt decat am crezut. Dar continuam sa credem si sa speram ca aceste dificultati din lanturile de aprovizionare sunt temporare, tinand cont de experienta noastra privind precedentele redresari", a declarat Villeroy de Galhau.
"Daca Delta si alte variante vor avea o influenta asupra economiei europene si a celei franceze, ea va fi indirecta, fata de incetinirea din Asia sau chiar din SUA", a mai spus oficialul BCE.
Totusi, Galhau se declara optimist cu privire la impactul asupra economiilor. El sustine ca afacerile nu mai pot fi atat de puternic afectate, asa cum s-a intamplat anul trecut, deoarece managerii au acum experienta unui moment de criza si au dobandit capacitatea de a se adapta mult mai bine in cazul in care va fi nevoie de masuri substantiale.
-
Banca Nationala mareste, pentru prima data de la inceputul pandemiei, dobanda de politica monetara
Cea mai recenta decizie a BNR vine sa confirme seismul economic intern si international. BNR a decis majorarea ratei dobanzii de politica monetara.
Consiliul a mai stabilit majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an, incepand cu 6 octombrie 2021.
Potrivit BNR, decizia de majorare a dobanzii de politica monetara a fost luata pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate.
Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea si mentinerea ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5% ±1%, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe orizontul mai indepartat de timp, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare.
-
Creditele romanilor se vor scumpi
Pe langa facturile explozive la energie electrica si gaze naturale, scumpirile la alimente si combustibil, decizia BNR se va reflecta si intr-un cost crescut al creditelor cu dobanzi variabile.
Dar asta nu e tot, avem "surprize" si la cursul valutar, care cresc presiunea asupra costului ratelor bancare in valuta.
-
Asociatia Analistilor Financiari da ca sigura cresterea euro peste pragul de 5 lei
Conform unei prognoze din iunie efectuata de Asociatia Analistilor Financiari, cursul leu/euro va depasi pragul psihologic de 5 lei in 12 luni, estimau 93% dintre participantii unui sondaj.
Cursul va urma trendul de depreciere din ultimii 5 ani, de 2,5 procente pe an, a explicat la Digi24 Adrian Codirlasu, vicepresedinte al CFA Romania.
"E normal si e cauzat de diferentialul de inflatie intre Romania si Zona Euro, precum si de deficitul de cont curent care se accentueaza puternic in acest an", a spus Codirlasu.
"Deprecierea cursului va insemna costuri mai mari la plata ratelor pentru cei care au credite, dar cresterea puterii de cumparare se va vedea si in capacitatea de rambursare", a spus vicepresedintele CFA Romania.
"Cresterea inflatiei peste tot in lume va avea impact si asupra inflatiei in Romania, se va duce in preturi si va insemna si o crestere a dobanzilor nominale, dar, daca va creste puterea de cumparare va creste si capacitatea cea de rambursare. Romanii vor putea sa ramburseze imprumuturile", a declarat Adrian Codirlasu.
Romanii vor putea sa ramburseze imprumuturile, doar daca va creste puterea de cumparare. Dar daca nu?
Pentru ca puterea de cumparare a cetatenilor sa creasca exista doar cateva variante:
-
scade inflatia (se micsoreaza preturile) - din cate am vazut, varianta pica.
-
cresc salariile in mediul privat- aici e nevoie de masuri conexe de crestere a spatiului fiscal pentru firme. Din cate vedem, salariul minim net se majoreaza cu 138 de lei, insa e posibil ca banii sa nu acopere inflatia, iar angajatorii sa nu poata sustine contributiile crescute la stat, motiv pentru care am putea ajunge la o crestere a ratei somajului si ne-am intoarce de unde am plecat: saracie escaladanta.
-
scad contributiile catre stat - probabil cea mai putin probabil varianta, pentru ca statul ar da faliment, in conditiile in care avem de intretinut unul dintre cele mai scumpe si aglomerate aparate bugetare din UE.
Prin urmare, varianta de mijloc pare sa fie cea pe care se merge, sa speram doar ca ea va fi si sustinuta de mediul privat si ca acesta va putea face fata cresterilor costurilor. In caz contrar, cred ca intrebarii din titlu i-am gasit deja raspunsul ...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
