Analiza XTB: Se apropie o furtuna economica pe mai multe continente? In SUA, riscul recesiunii, in Europa, o posibila criza a datoriilor suverane
previziuni economice
Miercuri, banca centrala din SUA a ridicat ratele dobanzii de referinta cu 0,75 puncte, de la 0,75-1% la 1,5-1,75% pe an, un pas mai rapid decat in orice moment de dupa 1994.
Decizia Rezervei Federale a venit intr-o perioada in care presiunea pentru actiune devenise deosebit de puternica.
Vineri, inflatia din SUA a fost anuntata la 8,6%, un varf al ultimelor 4 decenii si cu 0,3 puncte peste nivelul asteptat.
Sperantele de a fi vazut deja un varf al inflatiei, enuntate dupa scaderea din aprilie la 8,4% de la 8,5% in martie de unele banci in analizele lor, au fost risipite, iar prognozele pentru raspunsul bancii centrale modificate in sus.
In sirul posibilitatilor, e drept, marginal, aparuse si varianta unei cresteri de 1 punct procentual. A cantarit, insa, mai greu necesitatea de a nu crea valuri si mai mari in piete, deja destul de speriate de conditiile curente.
VIX, indice al volatilitatii considerat si un mod de a cuantifica temerile investitorilor, a fost pe 13 iunie nu departe de 35, la mica distanta de varful anului.
Indicele S&P500 al bursei din SUA a coborat cu 9,2% in iunie pana pe 16 iunie, ora 16, aproape toate scaderile petrecandu-se joi, vineri si luni.
Contrapartida la vanzare zilele acestea a fost greu de gasit, si in birourile bancilor si institutiilor de market-making a fost mai dificila misiunea de a afla cumparatori doritori de a acumula atat actiuni, cat mai ales titluri de datorie, obligatiuni corporative si suverane.
Cererea mai redusa pentru titluri de stat a dus la o scadere accentuata a preturilor acestora, si, astfel, la o crestere a dobanzilor pe care trebuie sa le plateasca statele atunci cand se imprumuta cu noi emisiuni de pe piete. Pentru cele vechi, variatiile pretului afecteaza doar detinatorii actuali, si nu statul, care continua sa plateasca in contul lor dobanzile mai mici agreate anterior.
Pentru cei care au urmarit criza datoriei suverane din Europa, in 2011 si 2012, si dificultatile intampinate de Grecia, care au dus la restructurarea datoriei in cateva etape, dar au reverberat in piata de datorie publica a Italiei, Portugaliei, Spaniei, Irlandei, printre altele, fenomenul de crestere a dobanzilor trezeste amintiri puternice.
De data aceasta, Banca Centrala Europeana (BCE) a reactionat rapid, anuntand un instrument pentru a evita „fragmentarea” la nivel european, un mod de a spune ca va interveni pentru a incerca sa limiteze disparitatile in crestere si nivelul prea mare, mai ales pe termen lung, al dobanzilor pentru state ca Italia, cu o povara mare a datoriei publice in raport cu PIB-ul.
Este o veste buna, dar reinvestirea flexibila a unor sume (din programele anterioare ale BCE care ajung la scadenta) pentru a sprijini state mai vulnerabile va fi supusa testului pietelor, pentru ca trendul major de scumpire a creditului nu va fi usor de contracarat.
"O noua criza a datoriilor suverane ar fi ultimul lucru de care are nevoie Europa"
O noua criza a datoriilor suverane ar fi ultimul lucru de care are nevoie Europa, in lupta cu preturile mai mari la energie, alimente si nu numai, si supusa in plus consecintelor conflictului din Ucraina.
BCE va opri injectiile de lichiditate, in curand, si se asteapta sa inceapa un sir de majorari de dobanda, prima fiind in iulie, de 0,25 puncte, dupa o lunga perioada de dobanzi negative la depozite.
Revenind la SUA, unde increderea consumatorilor a ajuns la 50,2 puncte potrivit Universitatii din Michigan, un minim record, si cu vanzarile cu amanuntul in scadere lunara de 0,3%, potrivit datelor cele mai recente, motorul economiei nu merge cu „toti cilindrii”.
La conferinta de presa de miercuri, Jerome Powell a spus ca Fed nu doreste sa induca o recesiune, dar o aterizare lina a devenit mai dificil de obtinut.
Liderul Fed a vorbit despre factorii pe care nu-i poate controla precum pretul materiilor prime, care ar putea lua din mainile Rezervei Federale sansa de a evita o recesiune.
Pentru piete, ipoteza recesiunii in 2023 a prins si mai mult contur. Nu mai sunt multi cei care vad spatiu de evitare a contractiei economiei americane.
Potrivit unui sondaj Financial Times, 70% dintre economistii intervievati asteapta o recesiune in SUA anul viitor.
Dobanzile sunt vazute la peste 3% anul acesta de jumatate din membrii comitetului Fed, si la cel putin 3,375% de o alta jumatate dintre ei.
Traderii de la Chicago sunt si mai pesimisti, observand o probabilitate de peste 77% pentru dobanzi, la 3,5% sau mai sus in decembrie, potrivit datelor de joi, ora 16.
In Marea Britanie, Banca Angliei a hotarat sa ridice costul creditului, majorand rata de referinta cu 0,25 puncte, la 1,25%, joi, dupa un vot strans in care 3 din 9 membri ai Comitetului au votat o majorare de 0,5 puncte.
Scaderea economiei de 0,3% in aprilie, dupa 0,1% in martie, i-a convins, cel mai probabil, sa nu ia in seama doar inflatia, care a atins 9% in aprilie.
Bancile centrale din mai toata lumea sunt puse in fata unor decizii foarte grele.
De la riscul recesiunii, in SUA si Marea Britanie (si multe alte state), la cel al unei noi crize a datoriilor suverane, in Europa, autoritatile monetare aleg sa inaspreasca mediul financiar, reducand usurinta cu care se obtine creditul in economie pentru a incetini inflatia, sperand ca vor alege amestecul optim si isi vor atinge obiectivul fara daune colaterale mari.
Investitorii, pe burse si pietele de datorie publica, au ales sa lichidizeze o parte din detineri, preferand relativa siguranta a cash-ului sperantei de a obtine randamente mai bune.
Desi, pe termen relativ scurt, de ordinul saptamanilor, dupa un pesimism accentuat pot aparea pe burse si reactii pozitive, e nevoie de o rapida imbunatatire a datelor macro si de o calmare a preturilor materiilor prime, in special in zona de energie, pentru a evita riscul unor ajustari pronuntate ale dinamicii PIB-ului global.
Foto: pixabay
Un produs media marca Rentrop&Straton 
