Aurul verde din Romania se topeste intr-o afacere de 2,5 miliarde de euro
taieri ilegale romaniapiata lemn romaniaanalize framesafaceri lemn romania
Afacerile din domeniul exploatarilor forestiere si prelucrarii lemnului vor atinge in 2019 cel mai ridicat nivel din istorie. Cele peste 6.000 de firme care activeaza in domeniu vor inregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 de milioane de euro mai mult decat in anul trecut, arata o analiza realizata de Frames.
O statistica recenta, data publicitatii de Greenpeace, estima ca Romania pierde, in fiecare ora, peste 3 hectare de padure. In absenta unei legislatii care sa limiteze disparitia aurului verde, cu autoritati preocupate doar la nivel declarativ de starea padurilor, defrisarile masive, legale sau ilegale, s-au accentuat.
Cum business-ul este unul relativ simplu si insuficient reglementat, padurea a atras tot mai multi investitori preocupati sa taie cat mai repede si cat mai mult, in cautarea unor profituri cu multe zerouri. Asa s-a ajuns ca numarul firmelor active din domeniul exploatarilor forestiere si prelucrarii lemnului sa creasca semnificativ, din 2010 si pana in prezent, de la 3.937. la 6.189, in 2018 (cod CAEN 220 si 1610).
Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, in 2018, 11,43 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro), in crestere cu 800 de milioane de lei fata de aceeasi perioada de timp a anului precedent si la un nivel dublu fata de 2010 (5,48 miliarde de lei). Si profitabilitatea sectorului a urmat aceeasi tendinta, crescand de la 480,1 milioane de lei, in 2010, la 678,1 milioane de lei, in 2018.
Anul 2019 a adus o crestere a business-ului la nivelul intregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramures si Moldova. Firmele au investit semnificativ in extinderea operatiunilor, de la utilaje la forta de munca, iar estimarile merg catre un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 miliarde de euro, afirma analistii companiei de consultanta.
Profit de aproape 321 de milioane de lei
Potrivit datelor Frames, in 2018, in domeniul exploatarii forestiere activau 3.305 firme, cu 15.480 de angajati. Acestea au incheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde de lei si un profit cumulat de 320,8 milioane de lei.
Pe de alta parte, sectorul prelucrarii lemnului (taierea si rindeluirea lemnului) inregistra, anul trecut, 2.884 de companii active, cu 23.590 de angajati. Afacerile acestor firme depaseau 7,74 miliarde de lei, profitul inregistrat fiind de 357,2 milioane de lei.
"Dupa 30 de ani de capitalism, Romania a ajuns o tara secatuita de resurse. De la petrol, la gaze, ape minerale, aur si paduri, autoritatile au vandut resursele tarii pe redevente infime. Padurea a devenit un business de succes, intr-o tara prea putin preocupata de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor", a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit Frames, Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumita HS Timber Productions SRL, reprezinta, de ani de zile, cel mai important jucator din piata.
Conform analizei Frames, compania austriaca, cu sediul in Bucuresti, a incheiat anul 2018 cu o cifra de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 milioane de euro) si un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 milioane de euro).
"Austriecii au inregistrat, anul trecut, un profit redus in comparatie cu cel inregistrat in anii de glorie din perioada 2010-2016, cand raportau profituri constante de peste 200 de milioane de lei, recordul fiind stabilit in 2013, de 431,4 milioane de lei. Insa, pe ansamblu, compania reprezinta cel mai mare si puternic jucator din piata", afirma analistii. Compania austriaca angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu fata de anul 2008.
Pe locurile urmatoare in topul companiilor implicate in exploatarea aurului verde al Romaniei in 2018 se afla Kostamonu Romania SA, din Mures, cu afaceri de 705,2 milioane de lei (160,3 milioane de euro) si Karelia Upofloor SRL, din Maramures, cu o cifra de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 milioane de euro)
In cazul ambelor firme, cresterea afacerilor este semnificativa in ultimii 10 ani. In 2010, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane de lei, iar, in 2015, unul de 84,5 milioane de lei. De asemenea, Kostamonu Romania SA a marcat o crestere de business si mai mare, de la 158,1 milioane de lei, in 2010 la 705,2 milioane, anul trecut.
Clasamentul este completat, in ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek Romania SA (Bacau) cu afaceri de 156,1 milioane de lei, Xilobaia SRL (Maramures) cu 119,9 milioane de lei, Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 milioane de lei, Silvania International Prod SRL (Bistrita-Nasaud) cu 89,7 milioane de lei, Forestar SA din Bacau (69,4 milioane de lei), Cerasus Avium SRL din Bucuresti (63,4 milioane) si Virix Prod SRL din Dambovita (55,1 milioane).
Din punct de vedere regional, cele mai multe firme functioneaza in Suceava (758), Harghita (451), Arges (382) Maramures (334), Vrancea (332), Neamt (316), Bistrita Nasud (275), Bacau (236) si Bihor (235).
Potrivit analizei Frames, media cifrei de afaceri era, in 2018, de 1,59 milioane de lei si un profit de aproximativ 100.000 de lei, in conditiile in care peste 90% dintre firme activau in zona microintreprinderilor.
"Radiografia business-ului din acest sector arata ca piata este controlata, in mare parte, de cativa jucatori care realizeaza peste 80% din cifra totala de afaceri. Este un business care creste de la an la an si in care investitorii straini, in special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioti, polonezi si francezi, se afla in prim-plan", afirma analistii de la Frames.
Doar 18,5 milioane de metri cubi reprezinta taierile legale
Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatarii lemnului, piata neagra a crescut spectaculos, reusind sa depaseasca, ca volum, segmentul monitorizat de stat.
Potrivit datelor de la Inventarul Forestier National, din Romania sunt taiati, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din aceasta cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezinta taierile legale, pentru care se platesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extrasi fara nicio forma legala, in mare parte din padurile proprietate privata.
"Diferenta de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezinta taieri neautorizate. Astazi, cele mai mari probleme de taieri neautorizate le avem in padurile proprietate privata, apoi in padurile autoritatilor publice locale si, pe locul trei, in padurile administrate de RNP Romsilva", declara, recent, ministrul Mediului, Costel Alexe.
"Situatia din zona exploatarilor forestiere si prelucrarii lemnului tinde sa se agraveze de la an la an, pe masura ce cererea de export de lemn din Romania creste semnificativ, iar autoritatile intarzie sa ia masurile necesare combaterii fenomenului taierilor ilegale", arata analiza Frames.
Potrivit acesteia, taierile ilegale trebuie puse in legatura directa si cu situatia firmelor din domeniu. Cum majoritatea acestrora sunt microintreprinderi, iar media creantelor este destul de ridicata, ele nu au destul capital sa supravietuiasca conditiilor din piata si este posibil ca multe dintre acestea, avand si un personal redus, sa activeze la limita legii in scopul de a-si pastra business-ul pe linia de plutire.
Analistii spun ca si statul este vinovat, in mare parte, de extinderea fenomenului taierilor ilegale de arbori din paduri.
"Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizarile ONG-urilor care au aratat ca, printre beneficiarii taierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea si mobila din Romania, nu am inregistrat, din pacate, decat victime (un mort si alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva in 2019) si prea putine actiuni penale, masuri administrative indreptate impotriva celor care taie ilegal padurile", arata analiza.
Potrivit expertilor, trebuie facuta o diferenta clara intre cei care exploateaza legal padurile din Romania si cei care o fac ilegal.
Este esential ca noul Guvern sa ia masuri concrete care sa protejeze padurile si sa limiteze drastic taierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel putin pentru o perioada de cativa ani, ar putea fi o solutie viabila pentru mediu, insa dezastruoasa pentru business-ul din acest sector, astfel ca trebuie gasita o solutie de echilibru, care sa stimuleze exploatarea sustenabila a padurilor. O reglementare mai stricta a acestui domeniu, inclusiv prin cresterea semnificativa a taxelor pentru exploatarea lemnului, similara cu cea practicata in alte tari occidentale, pare a fi cea mai buna solutie, se mai spune in analiza Frames.
Analiza a fost realizata pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanta dedicat companiilor din sectoarele exploatarii forestiere si prelucrarii lemnului (cod CAEN 220 si 1610). Datele prelucrate sunt obtinute de la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor pe baza informatiilor publice declarate de companii.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
