"Principalele agregate de cheltuieli care au inregistrat cresteri semnificative au fost: bunuri si servicii (+8,4 mld. lei, urmare a 29 In executie acestea au fost de 658 mil. lei, sub nivelul proiectat initial (850 mil. lei) 39 sub-bugetarii initiale si partial justificate de impactul cresterii mult peste asteptarile initiale a preturilor si de necesitatile suplimentare pentru lupta cu noile variante ale coronavirusului), asistenta sociala (+4,3 mld. lei, pe seama bugetarii initiale insuficiente, dar si a unor masuri active destinate atenuarii efectelor pandemiei in suma de cca. 2 mld. lei), cheltuieli de capital (+3,6 mld. lei, pentru sustinerea proiectelor de investitii publice in contextul reducerii fondurilor externe fata de programarea initiala), cheltuieli de personal (+2,4 mld. lei, in principal pentru personalul medical si plati decise prin hotarari judecatoresti), subventii (+1,7 mld. lei, ca efect al schemelor de sprijin introduse ca raspuns la evolutiile de pe piata energiei). Au fost operate reduceri semnificative la cheltuieli aferente proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile post aderare 2014-2020 (-7,35 mld. lei, in linie cu nerealizarea de 6,6 mld, lei a fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020)", conform analizei.
De altfel, datoria publica s-a majorat si ea, cu 15,5%.
"Datoria publica, masurata conform metodologiei europene ESA 2010, a crescut cu 77,3 mld. lei (+15,5%) in 2021 fata de anul precedent, iar ponderea acesteia in PIB s-a majorat cu 1,6 pp de la 47,2% la 48,8%. Pe de alta parte, din perspectiva metodologiei nationale76, datoria publica a crescut cu circa 105,6 mld. lei (+17,9%), iar ponderea sa in PIB s-a majorat cu 2,9 pp, de la 55,9% in 2020 la 58,7% in 2021. Aceasta evolutie crescatoare marcheaza totusi o decelerare fata de anul 2020 in contextul in care deficitul bugetar, desi aflat inca la un nivel inalt (7,1% din PIB, conform metodologiei ESA 2010), a fost ajustat cu 2,2 pp din PIB pe parcursul anului 2021. Dobanda medie platita in contul datoriei publice a avut o evolutie descrescatoare in 2021, dupa o crestere cu 0,5 pp pe parcursul ultimilor 2 ani, reducandu-se de la 3,9% in 2020 la aproape 3,2% in 2021", mai arata Consiliul.
Consiliul Fiscal consemneaza persistenta unor riscuri privind amplificarea deteriorarii pozitiei fiscale structurale, pe partea de cheltuieli permanente (cheltuieli de personal, asistenta sociala). O posibila materializare a acestora este de natura sa complice suplimentar situatia bugetului public avand in vedere contextul actual complicat de razboiul din Ucraina si de continuarea escaladarii cresterii preturilor la energie, materii prime, precum si de necesitatea continuarii procesului de consolidare bugetara in anii urmatori in conditiile respectarii calendarului angajat de Romania in cadrul PDE. In cazul Romaniei, se manifesta si o constrangere suplimentara, legata de dimensiunea relativ ridicata a datoriei publice raportat la cea a sectorului financiar intern, cu o capacitate limitata de absorbtie a unui stoc suplimentar de datorie publica.
NOU. Cresc salariile la privat. Patronii romani: vom tine si noi pasul cu inflatia, ajustam bugetele
Un produs media marca Rentrop&Straton 
