O realitate trista a turismului din ziua de azi

O realitate trista a turismului din ziua de azi In urma cu cateva saptamani am facut o excursie cu Glacier Express, un tren panoramic care traverseaza Alpii elvetieni, pe un traseu celebru pentru peisajele pe care le ofera. Si, intr-adevar, timp de 8 ore, cat a durat excursia, am stat cu ochii lipiti de fereastra. Dar nu neaparat pentru a ma bucura de peisaje, ci, mai ales, pentru a scapa de spectacolul dezgustator pe care il oferea un grup de vreo 15 turisti indieni, femei si barbati, care ocupau jumatate din vagon.

In primul rand, de cand s-au urcat in tren, am simtit ca e ceva in neregula: carau dupa ei niste pungi de hartie in care s-a dovedit a fi mancare cu specific indian, pe care nu s-au sfiit s-o consume acolo, pe loc, desi Glacier Express are un serviciu elegant de servire a mesei, cu un meniu bogat si chelnerite super-civilizate. 

Apoi, timp de 8 ore au vorbit in continuu. Tare, strigandu-se unii pe altii de la 4 randuri de scaune distanta, fara sa se sinchiseasca de faptul ca mai sunt si alti turisti prin preajma. Putin le-a pasat de peisaje, nu stiu daca au aruncat vreo privire pe fereastra, permanent au fost preocupati sa tot trancane intre ei sau la telefoanele mobile.

Apoi, dupa ce la un moment dat vagonul s-a mai golit, au invadat culoarul si s-au apucat sa se filmeze in timp ce executau tot felul de dansuri de-ale lor (pe culoar), ca sa aiba amintiri de cand au fost in Europa. Niste englezi in varsta care stateau langa mine priveau efectiv cu gurile cascate scena, stupefiati de atata nesimtire.

Iar cireasa de pe tort a fost cand unul dintre indieni, profitand de faptul ca se eliberasera niste locuri, s-a dus si s-a intins pe doua scaune, s-a descaltat si si-a ridicat picioarele pe masa. Pe masa unde se servisera (si urmau sa se serveasca pe traseul retur) felurile de mancare din meniul trenului. A schitat un gest sa si le dea jos cand o insotitoare de bord a trecut pe acolo si l-a privit uimita, dar apoi si le-a urcat fara jena la loc.   

Si ceea ce m-a frapat tot timpul a fost faptul ca pentru acesti turisti nu era nimic in neregula ca se comportau cum se comportau. Asa functionau lucrurile in tara din care veneau, asta era normalitatea lor, galagia si picioarele urcate pe masa erau perfect OK (detalii despre normalitatea din India aici).

Desigur, episodul de mai sus este (poate) unul izolat. Si, cu siguranta, l-as fi pastrat pentru mine, la capitolul “Experiente neplacute”, doar ca mi se pare ca el ilustreaza foarte bine o realitate a turismului din zilele noastre, care contrazice insasi scopul de baza al turismului: acela de a intra in contact cu alta cultura, cu alti oameni, cu un cu totul alt stil de viata fata de al tau. 

Cand calatoresti undeva, tocmai asta e ideea – sa experimentezi altceva, ceva nou, ceva diferit. Si poti sa faci lucrul acesta doar daca devii un simplu observator si asimilezi specificul locului respectiv. Te duci in Elvetia ca sa vezi cum traiesc elvetienii, nu ca sa vezi cum traiesti tu in Elvetia. 

Scopul aceasta al turismului s-a cam pierdut, o calatorie in strainatate inseamna acum, pentru multi, doar o lista de obiective de bifat si nu o oportunitate de contact cu alta cultura. “Am fost in Elvetia!”, s-au laudat probabil turistii de mai sus prietenilor lor din India, cand s-au intors acasa. “Si cum a fost?”. “Pai, la fel ca aici!”.

Sursa foto: www.glacierexpress.ch