Cea mai importanta resursa naturala a secolului XXI

Cea mai importanta resursa naturala a secolului XXI resurse naturalemetale rare

Scandium, yttrium, europium, neodymium, lanthanum, terbium... Probabil denumirile acestea nu va spun mare lucru. E vorba de metale rare din familia lantanidelor, a caror importanta devine insa evidenta daca mentionam ca industriile high-tech depind de ele. De exemplu, televizoarele color functioneaza cu europium, hard disk-urile computerelor sunt facute din neodymium, bateria unui autoturism hibrid Toyota Prius contine cca 5 kg de lanthanum. Rolul lor in economie este, asadar, vital si orice sincopa in aprovizionarea cu aceste metale ar crea probleme mari de tot.

China se pare ca a inteles deja cum stau lucrurile, ca urmare ea si-a diminuat exporturile de metale rare de la 50.000 de tone anual, la doar 30.000 de tone. Si cantitatea exportata va scadea in continuare, un lucru dramatic pentru celelalte tari implicate in industriile high-tech, deoarece China acopera intr-o proportie covarsitoare cererea mondiala.

Aceasta tara a intuit exact, inca din anii '60, ca metalele rare vor deveni “petrolul secolului 21” si, ca urmare, a gandit si a aplicat o politica pe termen foarte lung in domeniu, concretizata in primul rand pe extragerea acestei resurse.

Dar de ce sunt metalele rare atat de importante?
In combinatie cu alte elemente, metalele rare ofera niste caracteristici tehnice pe care niciun alt material nu le ofera. Neodymium, de exemplu, sta la baza celui mai puternic magnet permanent cunoscut pana acum, cu o gama extrem de larga de aplicatii:

• computere si echipamente de birou (hard disk-uri, motoare pentru copiatoare si imprimante)
• echipamente optice, medicale, militare
• motoare electrice (pentru masini hibrid, de exemplu)
• generatoare (aparate de zbor, turbine de vant etc.)

Este evidenta, deci, importanta acestor metale. Metale care, in ciuda denumirii lor de “rare”, nu sunt deloc rare. Unele dintre ele sunt la fel de raspandite in scoarta terestra ca si nichelul, cuprul, zincul sau plumbul. Chiar si cele aflate in coada listei (din punct de vedere cantitativ), thulium si lutetium, sunt de  200 de ori mai intalnite in natura decat aurul.

Sunt insa doar cateva zone in lume unde concentratia lor este suficient de mare ca sa justifice efortul de extragere: Australia, Brazilia, Canada, China, India, Africa de Sud si SUA. Problema este ca aceste metale rare se combina usor cu alte elemente, adesea cu uraniul raioactiv. Extragerea lor presupune un proces complicat si costisitor, cu consum ridicat de apa, acizi si energie electrica, avand ca rezultat deseuri periculoase a caror gestionare ridica si mai mult costurile.

Cand au inceput sa fie exploatate metalele rare?

In 1949, niste geologi care prospectau zona Mountain Pass din California, cautand uraniu, au prelevat mostre radioactive pe care le-au trimis apoi la laborator. Analizele au relevat insa prezenta thorium-ului, un alt element radioactiv, si nu a uraniului. Si au mai relevat ca cca 10% din mostrele de minereu insemnau bastnaesita, un minereu roscat extraordinar de bogat in cerium, lanthanaum, neodymium si alte metale rare din familia lantanidelor.

Decenii la rand, Mounatain Pass a fost cel mai mare furnizor de metale rare din lume, extragand in jur de 20.000 de tone de minereu pe zi (!). Apoi, in 2002, mina a fost inchisa. De vina au fost mai multi factori, dintre care mentionam doi, cei mai importanti: 1) inasprirea legislatiei californiene referitoare la protectia mediului si 2) avansul Chinei, care a venit cu standarde mai permisive privind mediul si cu o forta de munca foarte ieftina.

Mina Mountain Pass a fost redeschisa in 2012, reinchisa in 2016 si redeschisa a doua oara in 2018, iar in momentul de fata asigura aproape 16% din productia mondiala de metale rare. Nu este insa exclus sa fie inchisa din nou, de aceea au loc noi prospectari in diferite zone din SUA, inclusiv in Alaska. E o strategie logica, de altfel, pentru ca lucrurile trebuie demarate din timp: un raport al unei comisii de specialitate a Congresului American arata ca punerea in functiune a unei noi mine de metale rare dureaza cam 10 ani.

Oricum, un lucru e sigur: China a anticipat corect, metalele rare devin din ce in ce mai mult “petrolul secolui 21”, data fiind multitudinea de aplicatii industriale unde este nevoie de ele. Dar aceasta tara nu s-a limitat numai la a le extrage, ci a inceput sa se implice serios si in distribuirea lor intr-un mod cat mai profitabil pentru ea.

Astfel, in baza productiei proprii de metale rare, China realizeaza magneti, baterii si alte componente cerute de piata mondiala. Reducerea exporturilor de care am amintit mai sus face parte, evident, dintr-o strategie eleboarata prin care se urmareste ca firmele chinezesti sa avanseze cat mai mult pe lantul comercial al productiei-distributiei, astfel incat sa poate vinde direct produse finite scumpe, si nu doar materii prime. 

Citeste si: Ghidul angajatorului. O modalitate mai simpla de a rezolva conflictele cu angajatii