De ce a majorat Banca Centrala Europeana dobanda dupa 11 ani de liniste: a venit sfarsitul dobanzilor mici, cine va fi afectat, cine are de castigat
bcedobanda cheiepolitica monetara
Joi, Banca Centrala Europeana a facut o miscare nemaivazuta in ultimii 11 ani, a majorat ratele dobanzilor, intr-o incercare de a reduce inflatia galopanta din zona euro.
BCE, banca centrala a celor 19 tari care utilizeaza moneda euro, a decis aplicarea unei majorari cu 50 de puncte de baza a ratei dobanzii la facilitatea de depozit, la zero, de la minus 0,50%. Pietele au fost luate prin surprindere de cresterea decisa de BCE, asteptarile indicau o majorare mai mica, de 25 de puncte de baza.
Totodata, au fost majorate cu 50 de puncte de baza rata dobanzii la operatiunile principale de refinantare si ratele dobanzilor la facilitatea de creditare marginala, pana la nivelurile de 0,50% si, respectiv, 0,75%.
"Consiliul guvernatorilor a considerat ca este oportun sa faca un prim pas mai mare pe traiectoria de normalizare a ratei de politica monetara decat a fost semnalat la reuniunea sa anterioara", a declarat BCE intr-un comunicat joi.
Pe langa cresterea dobanzilor, institutia a anunat si un nou program de achizitionare de bonduri, pentru a tine sub control costurile de imprumut ale celor mai indatorate state din zona euro
Moneda euro a urcat la un maxim de sesiune in urma informatiilor despre cresterea mai agresiva a ratei, tranzactionandu-se joi la 1,0257 dolari.
Inflatia cere masuri agresive. Razboiul complica situatia economica
"Inflatia la nivel ridicat reprezinta o provocare majora pentru noi toti. Consiliul Guvernatorilor se va asigura ca inflatia revine la tinta de 2% pe termen mediu. In mai, inflatia a crescut din nou semnificativ, mai ales din cauza majorarilor preturilor la energie si alimente, inclusiv ca urmare a impactului razboiului. Dar presiunile inflationiste s-au extins si s-au intensificat, preturile la multe produse si servicii fiind majorate puternic. (...) Noile proiectii arata o inflatie anuala de 6,8% in 2022, dupa care ar urma sa scada la 3,5% in 2023 si la 2,1% in 2024, niveluri mai mari decat proiectiile din martie", anunta Banca Centrala Europeana.
De asemenea, mai indica BCE, invazia nejustificata a Rusiei in Ucraina continua sa afecteze economia Europei si a altor zone ale lumii".
"Cu toate acestea, exista conditiile pentru ca economia sa continue sa creasca in contextul redeschiderii sectoarelor economice, al unei piete a muncii puternice, dar si pe fondul masurilor de sustinere fiscala si economisirii din pandemie. Imediat ce se vor opri actualele presiuni, activitatile economice urmeaza sa isi reia ritmul".
Presedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat joi ca "o prelungire a razboiului din Ucraina ramane o sursa de risc semnificativ de scadere a cresterii economice, mai ales daca aprovizionarea cu energie din Rusia ar fi intrerupta intr-o asemenea masura incat sa duca la rationalizarea firmelor si gospodariilor".
Dobanzile ar putea creste si mai mult
"Consiliul Guvernatorilor intentioneaza sa majoreze dobanzile principale cu 0,25% cu ocazia reuniunii de politica monetara din iulie. Intre timp, Consiliul Guvernatorilor a decis sa lase neschimbate dobanzile la principalele operatiuni de refinantare, la instrumentul marginal de creditare si la depozite, la 0,00%, 0,25% si -0,50%. In perspectiva, Consiliul Guvernatorilor urmeaza sa majoreze din nou dobanzile-cheie in septembrie. Dincolo de luna septembrie, pe baza actualelor evaluari, Consiliul Guvernatorilor anticipeaza ca va fi adecvata o cale graduala, dar sustinuta de noi majorari ale ratelor dobanzilor. In conformitate cu angajamentul Consiliului Guvernatorilor in sensul unei tinte a inflatiei pe termen mediu de 2%, ritmul in care politica monetara va fi ajustata va depinde de noile date si evaluari", a mai transmis BCE.
Ratele dobanzilor majorate de BCE se vor resimti imediat asupra costurilor de imprumut ale gospodariilor si firmelor
Bancile comerciale, care se imprumuta de la BCE, vor transfera imediat costurile majorate in sarcina clientilor, firme sau persoane fizice, care vor finantare sau care au deja in derulare contracte de imprumut.
Prin urmare, e asteptata o noua crestere a dobanzilor pe piata bancara, spre nemultumirea europenilor, ale caror rate catre banci oricum s-au scumpit, iar puterea de cumparare s-a diminuat, din cauza inflatiei generalziate, acolo unde veniturile n-au crescut cat sa acopere nivelul scumpirilor.
Dar nu doar populatia si firmele datoare la banci vor suporta poveri financiare mai mari, inclusiv guvernele vor trece prin aceeasi situatie, dat fiind faptul ca acum datoria suverana devine mai scumpa. Din pacate, pentru guvernele europene, miscarea BCE e cat se poate de inoportuna, dat fiind faptul ca ele deja resimt o reducere a puterii lor de imprumut, intr-o perioada de cheltuieli masive pentru a face fata cresterii pretului energiei.
Efecte vor fi resimtite si pe pietele bursiere, care au beneficiat mult timp de politica monetar? foarte relaxat? a Bancii Centrale Europene. Datorita acesteia, investitorii au prins curaj si s-au indreptat catre active mai riscante, dar cu potential mai mare de profit in timp mai scurt. Schimbari pe piete deja se simt, investitorii vand activele de risc, motiv pentru care piata cripto e in declin. Nu sunt asteptate turbulente foarte mari, dat fiind faptul ca investitorii au avut parte de predictibilitate si au avut timp sa-si aranjeze urmatoarele mutari, BCE anuntandu-si din timp intentia de a deveni mai agresiva in lupta contra inflatiei.
O veste buna ar fi aceea ca ar urma sa creasca si dobanzile pentru produsele de economisire, dar analistii realisti sustin ca, in pofida cresterii, inflatia nu va fi acoperita: "Majorarea ratelor dobanzilor (si a ratelor dobanzilor la produsele de economisire) nu va fi suficient de mare pentru a compensa nivelul actual ridicat al inflatiei", a explicat Elmar Voelker, analist la LBBW bank.
Foto: pixabay
Un produs media marca Rentrop&Straton 
