Gunoiul vestului, bucuria estului. Firme din Romania se imbogatesc importand deseuri de aproape jumatate de miliard de euro

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Gunoiul vestului, bucuria estului. Firme din Romania se imbogatesc importand deseuri de aproape jumatate de miliard de euro
Gunoiul vestului, bucuria estului. Firme din Romania se imbogatesc importand deseuri de aproape jumatate de miliard de euro
de Vlad Strunescu la 02 Sep. 2021
piata gunoipiata deseuriimport deseuri romania

Pana acum, se credea ca tara noastra este doar cimitirul in care isi gasesc sfarsitul masinile cumparate din vestul Europei cu numai cateva mii de euro. Din pacate, din cauza unor lacune legislative, intre granitele noastre, ajung si cantitati tot mai mari de deseuri de care vor sa scape statele mai dezvoltate.


O analiza realizata de Frames arata ca afacerile cu gunoaie, in special cu cele importate, sunt un business foarte profitabil, estimat la aproape jumatate de miliard de euro. 

Citeste si: Noi sperante pentru romanii care vor sa isi cumpere o masina noua


De la materiale plastice, cauciucuri, metale, substante chimice, resturi de la santiere de constructie la haine, incaltaminte si alte produse second-hand, zeci de mii de tone de deseuri sunt importate anual, transformand Romania intr-o groapa de gunoi a Occidentului.
 
Potrivit Frames, Comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor si Comertul cu amanuntul al bunurilor de ocazie sunt cele mai folosite CAEN-uri sub care peste 3.000 de firme din Romania fac afaceri cu gunoaie.
 
Iar, in ultimul deceniu, numarul firmelor cu aceste obiecte de activitate a crescut de la 1.333, in 2010, la 3.395, in 2020.
 
Datele Registrului Comertului si Ministerul Finantelor, consultate de Frames, releva ca afacerile acestora au depasit 425 milioane de euro, in 2020 (2,09 miliarde de lei), in crestere cu 175 milioane de euro (860 de milioane de lei) fata de 2016 (1,23 miliarde de lei).
 
Si profitabilitatea a evoluat, de la 47,3 milioane de lei, in 2010, la 182,1 milioane lei, in 2020.
 
Frames estimeaza ca afacerile din acest sector se vor ridica, in 2021, la 510 milioane de euro, evolutie data de reluarea activitatii economice dupa pandemia COVID, de cresterea inflatiei si focusul pus, in tarile de origine, pe activitatile nepoluante.
 
Conform analizei este vorba despre un business care a profitat de lacunele legislative si care a adus in Romania cantitati uriase de deseuri, sub forma de produse second-hand’’ si ,, materie prima pentru reciclare’’. Descoperirile recente facute de autoritati in Portul Constanta, in localitatile limitrofe Bucurestiului si celorlalte mari orase din tara vin sa confirme dimensiunea acestui business care a crescut exponential in ultimii ani.
 
Varful cifrei de afaceri a fost atins in 2011, cand firmele specializate raportau venituri de 736 milioane euro.
 
Potrivit expertilor, o dovada ca multe dintre firme se ocupa exclusiv cu importul deseurilor o reprezinta statistica ce arata ca 3.303 dintre cele 3.395 de firme inregistrate legal au pana in 10 angajati si numai 4 functioneaza cu mai mult de 100 de angajati.

Citeste si: Cum sa obtii independenta financiara si sa nu mai muncesti o zi in viata ta, daca in acest moment castigi un salariu mediu
 
"Reciclarea, gestionarea deseurilor, reprezinta doar o fatada sub care multe firme nu fac decat sa importe gunoaie si sa le depoziteze in diferite locuri din tara. In Romania, industria reciclarii, cu mici exceptii, exista mai mult pe hartie sau in spoturile publicitare. Prea putine firme fac cu adevarat acest lucru, pentru acest proces necesita investitii importante, iar profitabilitatea nu este una foarte mare", afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
 
O dovada in plus a modului in care se face business in acest sector o reprezinta dimensiunea stocurilor, care a evoluat de la 234,7 milioane de lei, in 2010, la 453,3 milioane de lei in 2020. Altfel spus, multe dintre firme aduc deseuri si le stocheaza, fara sa le valorifice, ulterior.
 
Cele mai multe firme din acest sector activeaza in Bucuresti-Ilfov (382), Hunedora (225), Cluj (159), Dolj (151), Bihor (126), Gorj (119), Timis (117), Bistrita-Nasaud (116), Mures (113), Arges (108), Buzau (107) si Constanta (87).
 

Pana si deseurile au piata neagra 

Dincolo de datele oficiale, cele comunicate de companii la Ministerul Finantelor, Frames estimeaza ca business-ul din sectorul gunoaielor ar fi, in realitate, la un nivel cel putin dublu.
 
"Evaziunea fiscala in acest sector este una foarte mare, fapt confirmat de autoritati. Subevaluarea transporturilor este o practica des intalnita. In plus, pe lantul de import al deseurilor, apar o multime de firme fantoma menite sa faca pierduta urma acestora. Dovada ca, dintre cele 3.395 de firme inregistrate legal, marea majoritate (2.314) raporteaza afaceri de pana in 100.000 de lei, 721 au afaceri intre 100.000 - 500.000 de lei si numai 200 au afaceri de peste 1 milion de lei", arata analiza.
 
Cele mai multe deseuri importate vin din UE, din tari precum Germania, Belgia, Olanda, Italia sau Marea Britanie, dar, in ultima vreme, au fost descoperite cazuri de importuri inclusiv din Japonia, China, Arabia Saudita si Hong Kong.
 
Garda de Mediu, impreuna cu Garda de Coasta, Protectia Consumatorului Constanta si Biroul Vamal de Frontiera Constanta Sud Agigea, au descoperit, recent, in Portul Constanta, un transport ilegal de utilaje agricole uzate. In container, erau motoare, componente si dispozitive agricole care nu mai pot fi utilizate si nici nu au fost reciclate in tara de origine. Transportul a fost retrimis in Japonia, tara de unde provenea.
 
Potrivit Frames, in marea lor majoritate este vorba despre deseuri pentru care distrugerea sau reciclarea sunt costisitoare, de la resturi metalice, la uleiuri, alte produse chimice, componente de calculator si automobile. Pentru cei care le exporta si pentru intermediarii din Romania, este un business profitabil, profitul pentru un singur container, cu 10 tone de deseuri, fiind de pana la 100.000 de euro.
 

Gunoaie "deghizate" in articole second-hand

Cele mai multe desuri intra in tara profitand de lacunele legislative din zona comertului cu produse second-hand. Altfel spus, in acte, dincolo de haine si incaltaminte, apar ca bunuri second-hand si calculatoarele distruse, resturile metalice etc.
 
In plus, autoritatile nu dispun de suficiente scanere care sa monitorizeze marfa din containere, astfel ca este o misiune aproape imposibila sa descoperi si sa stopezi toate importurile.
 
"Cel mai des este trecut in acte termenul de materie prima pentru reciclare. In realitate, peste 70-80% din marfa este imposibil de reciclat si ajunge in gropile ilegale aparute in multe zone din tara. In esenta, se fac gropi uriase in care sunt ingropate materiale toxice, elemente metalice, carcase de calculatoare etc. Daca s-ar fi reciclat, ar fi costat peste 1.200 de euro pe tona. Asa, exportandu-le, costurile sunt mai mici, platesti numai 200-250 de euro pe tona si le aduci in Romania", arata analiza.
 
O alta stratagema folosita de importatori este sa le treaca ca produse second-hand, cu potential de vanzare pe piata din Romania. Sub aceasta umbrela ajung in tara mii de tone de produse aproape imposibil de reciclat, de la materiale plastice la piese auto.
 
"Este un fenomen generalizat, care se bazeaza pe acea regula care permite introducerea in statele membre dintr-un alt stat membru - si este valabil pentru toate statele membre - a materiei prime pentru reciclare. Ce se aduce in aceste containere declarativ este materie prima pentru reciclare. Declarativ, pentru ca, de foarte multe ori, in containere se gaseste si altceva decat ceea ce este declarat. Asta am vazut ultima data si la Constanta, cand am fost la fata locului", declara, recent, ministrul Mediului, Tanczos Barna.
 
Garda de Mediu a descoperit, in acest an, aproximativ 140 de containere de gunoi fata de 31, in 2020. Altfel spus, in acest an au fost descoperite aproximativ 3.700 tone de deseuri care urma sa ajunga in Romania.
 
Faptul ca autoritatile au marit numarul de controalele este salutar in conditiile in care, intre 2015-2020, au fost descoperite, la frontiera, numai 150 de containere ilegale cu deseuri.
 

Dezmembrarile auto, pericol public

Dincolo de importurile de haine si incaltaminte second-hand, piata romaneasca a fost invadata, in ultimii ani, de masinile vechi aduse din tarile occidentale. Este tot o forma de a scapa de deseuri, insa cu un dublu pericol.
 
Pe fondul cresterii taxelor, a focusului pe depoluarea oraselor, masinile vechi, cele mai multe de peste 15-20 de ani, sunt importate in Romania, iar multe dintre ele, cu miile, ajung in asa-zisele parcuri de dezmembrari, aparute la periferia multor localitati din tara.
 
Potrivit analizei, dincolo de gestiunea deseurilor metalice si plastice, s-a dezvoltat o adevarata piata a pieselor din dezmembrari auto care, dincolo de evaziunea fiscala, genereaza un adevarat pericol in privinta sigurantei rutiere.
 
"In conditiile in care multi proprietari de automobile nu isi permit sa cumpere piese de schimb noi, cele provenite din dezmembrari au devenit o alternativa. Problema este ca aceste piese nu sunt verificate, iar montajul acestora poate genera probleme in trafic. Autoritatile ar trebui sa intervina in aceasta piata, sa controleze mai atent modul in care se desfasoara acest business si sa legifereze mai stric functionarea acestora", afirma analistii Frames.
 
Analiza Frames privind piata deseurilor din Romania a fost efectuata pentru unul dintre clientii sai, pe baza datelor publice comunicate de companii la RECOM si Ministerul Finantelor, pentru perioada 2010-2020. 

Citeste si: Citu, despre scumpirile la gaze si energie electrica: Voi identifica rapid cele mai bune solutii
 
Statistica face referire la activitatile cu codurile CAEN 4677 - "Comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor" si 4779 - "Comertul cu amanuntul al bunurilor de ocazie". Statistica a luat in calcul cifrele raportate de 3.395 de firme, dintre care 3.148 in functiune si 7 in insolventa.

Foto: pexels.com
Jurnalist Manager.ro

Ultimele NOUTATI

De ce ar trebui sa porti ochelari de protectie pentru calculator
Afla...

De ce ar trebui sa porti ochelari de protectie pentru calculator

Ne petrecem din ce in ce mai mult timp in fata ecranelor. Fie ca stam in fata calculatorului, a tabletei sau chiar a unui ebook reader ochii sunt agresati de lumina albastra si obosesc mai repede....
today21 Ian. 2022
De ce in 2022 nu va trebui sa te mai temi de ANAF: se schimba regulile
Companii

De ce in 2022 nu va trebui sa te mai temi de ANAF: se schimba regulile

Unii romani resimt un sentiment de teama cand vine vorba sa aiba vreo conexiune cu institutiile statului, in special cu Fiscul. Pentru acestia, vestile pe noul an sunt mai mult decat bune: in 2022...
today21 Ian. 2022
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Adauga comentariu

Partenerii nostri

Te-ar putea interesa si

Cum sa-ti protejezi masina pentru a face fata intemperiilor specifice sezonului rece
Noutati auto 2021 - stiri din domeniul...

Cum sa-ti protejezi masina pentru a face fata intemperiilor specifice sezonului rece

today21 Ian. 2022
Cum ai grija de imaginea afacerii tale din Cluj
Ultimele stiri economice

Cum ai grija de imaginea afacerii tale din Cluj

today21 Ian. 2022
Tehnologia a ajuns departe, dar nu poate face telemunca o constanta
Afla...

Tehnologia a ajuns departe, dar nu poate face telemunca o constanta

today21 Ian. 2022
De ce si cum se optimizeaz? fluxurile de productie?
Ultimele stiri economice

De ce si cum se optimizeaz? fluxurile de productie?

today21 Ian. 2022

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
x