Leul incaseaza soc dupa soc. Cum pierdem bani din explozia cursului valutar
curs valutardevalorizarea leuluieuro
Saptamana aceasta, leul a atins de doua ori pragul minim in fata Euro. Deprecierea monedei nationale nu iarta pe nimeni. Chiar daca nu platim chirii, sau nu cumparam euro, faptul ca leul e in picaj liber ne afecteaza pe toti. Un simplu drum la magazin ne va lua din buzunar mai multi bani decat in mod obisnuit, pentru ca prin deprecierea leului se reduce puterea de cumparare.
Ne intrebam de ce nu ne mai ajung banii, de ce cumparam din ce in ce mai putine lucruri, pe din ce in ce mai multi bani. Deprecierea leului e raspunsul. Inainte de pandemie, economistii estimau ca finele anului 2020 ne va aduce un curs valutar de 5 lei pentru un euro. Acum, situatia s-a inrautatit. Putem sa ne asteptam la o crestere situata chiar deasupra acestui prag.
Analistii CFA, estimau in vara lui 2019 ca euro se va apropia sau chiar va depasi pragul de 5 lei pana la finele lui 2020.
Previziuni la fel de nefericite au facut si expertii FMI, tot in 2019. "Leul a fost supraevaluat de autoritatile din Romania si este mult mai "greu" decat ar trebui sa fie in raport cu economia tarii'', spunea FMI anul trecut.
Expertii FMI atrag atentia asupra faptului ca in mod normal, cursul real al leului in raport cu euro ar trebui sa fie, de fapt, cu zece procente mai mare, ceea ce insemna ca deja de la acea vreme ar fi trebuit sa platim 5,2 lei pentru un euro.
FMI a oferit si explicatii cu privire la motivele care stau la baza acestei situatii: atunci, politicile fiscal-bugetare adoptate de Guvernul PSD au avut efecte negative asupra economiei.
Se pare ca estimarile specialistilor nu sunt departe de a se adeveri. Din pacate, insa, cursul valutar ne afecteaza mai mult decat pare la prima vedere!
Pierdem cu totii bani din deprecierea leului
Un curs valutar exploziv care baga adanc mana in buzunarele romanilor, fara ca acestia sa isi dea seama la prima vedere. In schimb, vor sesiza asta din prima secunda in care vor intra in magazine si vor vedea cum alimentele si produsele s-au scumpit semnificativ. Romania importa mai mult decat exporta, iar marfurile din import sunt raportate la moneda euro. Or, romanul le plateste in magazin in lei, moneda care isi pierde zilnic din puterea de cumparare.
Atunci cand leul se depreciaza in raport cu euro, cel mai mult au de suferit persoanele care platesc rate sau chirii raportate la moneda europeana. Evident, odata cu deprecierea leului, costul acestor plati va creste. Daca nu te numeri printre aceste persoane care nu au alta varianta salvatoare, decat sa spere ca deprecierea se va tempera si leul se va stabiliza, nu e cazul sa te crezi un norocos. In fapt, toti vom fi afectati, direct sau indirect, de dezastrul de la cursul valutar.
In momentul in care a preluat guvernarea, la finele lui 2019, Guvernul PNL a dat sigurari ca se va incerca o corelare intre politicile guvernamentale si cele ale Bancii Nationale si ramane de vazut daca acestea isi vor face simtite efectele pozitive in economie.
Insa premierul sublinia inca de atunci faptul ca masurile economice nu isi fac efectul de pe o zi pe alta, si e nevoie de timp sa se vada imbunatatirea in piata. Practic si reciproca este valabila.
Pandemia a pus sare pe rana leului
In septembrie 2020, in saptamana cu doua cotatii maxime pentru euro, putem spune ca, pe langa mostenirea masurilor fiscal-bugetare nocive pentru economie, pandemia inrautateste si mai mult situatia.
"Cata vreme politica de cheltuieli, de deficit bugetar, de cheltuiala irationala va continua, atata vreme in economie vor fi prea multi lei in comparatie cu productia noastra si atata vreme leul se va devaloriza si preturile vor creste”, spunea inainte de pandemie economistul Bogdan Glavan.
Ceea ce recomanda insa economistul nu mai poate fi pus in aplicare intocmai. Pandemia a schimbat datele problemei si forteaza Guvernul sa se imprumute pentru a face rost de bani pentru cheltuielile bugetare care au crescut semnificativ pe fondul coronacrizei.
In paralel, social-democratii au reusit sa impinga catre aplicare legi care pun o si mai mare presiune pe buget, fiind nesustenabile, cum ar fi legea pensiilor sau legea alocatiilor pentru copii.
In acest context, putem afirma ca traim iluzia unei aparente bunastari. Vedem pe-o parte o marire de pensii, dar putini dintre noi constientizeaza ca majorarea nu se va reflecta intr-un nivel de trai mai bun, ci va fi inghitita de gaura neagra a inflatiei.