Ministerul Finantelor a publicat recent Planul Bugetar-Structural National pe Termen Mediu 2025-2031, propunand reforme importante in salarizarea sectorului public, pentru a reduce deficitul bugetar si a stimula sustenabilitatea economica. Aceste masuri includ revizuirea coeficientilor de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale in administratia locala si limitarea sporurilor la 20% din salariul de baza, toate fiind destinate echilibrarii sistemului de salarizare public si evitarii presiunii financiare asupra bugetului.
Una dintre schimbarile importante este revizuirea coeficientilor de ierarhizare, masura care va diferentia clar categoriile profesionale din sectorul public, reducand disparitatile salariale. Scopul acestei revizuiri este de a corela mai bine salariile cu nivelul de responsabilitate, experienta si calificare al angajatilor. Conform Planului, aceasta restructurare aduce stabilitate economica, motivand mai eficient angajatii si reducand riscul disfunctionalitatilor din sectorul public.
Reintroducerea grilelor salariale pentru administratia locala reprezinta o alta masura majora a reformei. Aceasta va asigura o coerenta mai mare intre administratia locala si cea centrala, eliminand riscul inegalitatilor salariale si fragmentarii. Astfel, angajatii din administratiile locale vor beneficia de un tratament salarial similar cu cel din administratia centrala, ceea ce va contribui la stabilizarea si armonizarea sistemului public de remunerare.
In ceea ce priveste limitarea sporurilor, planul propune ca acestea sa nu depaseasca 20% din salariul de baza. Aceasta masura are scopul de a evita cresterea necontrolata a salariilor prin sporuri excesive si de a asigura o structura salariala previzibila si sustenabila. Prin aceasta plafonare, sporurile devin un element suplimentar, si nu componenta principala a remuneratiei, contribuind la o mai buna gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public.
Noile masuri propuse sunt parte a eforturilor de reducere a deficitului bugetar, care in 2024 se estimeaza la 7,9% din PIB. Planul bugetar prevede o ajustare treptata a deficitului pana in 2031, extinzand perioada de reducere de la patru la sapte ani. In acest sens, reformele din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) sunt combinate cu masuri suplimentare pentru a realiza o stabilitate financiara durabila.
Planul Bugetar-Structural National pe Termen Mediu 2025-2031 a fost deja discutat la Consiliul National Tripartit pe 16 octombrie si apoi, pe 25 octombrie, la intalnirea reprezentantilor guvernului, mediului de afaceri si autoritatilor locale. In urma acestor consultari, documentul urmeaza sa fie transmis Comisiei Europene pentru aprobare. Comisia si-a exprimat deja un acord de principiu asupra masurilor propuse, confirmand astfel intentia Romaniei de a implementa un sistem de salarizare public mai echilibrat si eficient.
Citeste si: Premierul Ciolacu promite: Impozite mai mici pentru romanii cu venituri reduse! Afla ce te asteapta in 2025
Sursa foto: manager.ro
Ultimele NOUTATI
Se scumpesc vacantele! Paradoxal, s-ar putea sa fie mai scump sa mergi la Constanta decat in Grecia sau Italia
Ce se intampla cu prosumatorii din Romania dupa 1 iulie? Raspunsuri oficiale de la ANRE
Tik Tok si-a infiintat subsidiara in Romania. Nici nu e de mirare, romanii sunt campioni la cadouri si tap-tap
Lectie de economie predata in mare stil de Polonezi - de la saracie similara Romaniei postdecembriste, la cea mai mare economie din Estul Europei
Cati bani are, de fapt, Jeff Bezos si ce si-ar putea cumpara daca ar vrea sa-i cheltuiasca pe toti?
Partenerii nostri
Ce software de gestiune sa alegi pentru restaurant in functie de specificul locatiei
Dividende interimare neplatite integral: Cum influenteaza noua cota de 16% impozitul datorat
Prescriptia obligatiilor fiscale: Cand se prescrie anul 2019
Te-ar putea interesa si
Tik Tok si-a infiintat subsidiara in Romania. Nici nu e de mirare, romanii sunt campioni la cadouri si tap-tap
Lectie de economie predata in mare stil de Polonezi - de la saracie similara Romaniei postdecembriste, la cea mai mare economie din Estul Europei