Romania, aproape de a pierde controlul asupra finantelor publice
romaniadatorie publicadeficit bugetarilie bolojanmasuri fiscaleinvestitii
Datoria publica a Romaniei a atins un nou prag critic in primul trimestru din 2025: 55,8% din PIB, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Cu o crestere de 4,1 puncte procentuale fata de trimestrul anterior, Romania urca vertiginos in clasamentul european al tarilor cu cel mai rapid ritm de indatorare, alaturi de Austria, Polonia si Finlanda. Suma totala a datoriei a depasit 998 de miliarde de lei, apropiindu-se periculos de pragul de 60% din PIB, un nivel considerat de multi a fi un semnal de alarma pentru stabilitatea economica a unei tari.
Aceasta evolutie plaseaza Romania intr-un club select, dar nedorit, al statelor care incep sa piarda controlul asupra finantelor publice. Desi nu ne aflam inca in zona critica in care sunt Grecia (152,5%), Italia (137,9%) sau Franta (114,1%), directia este clara si ingrijoratoare. Iar diferenta majora fata de acele state este ca Romania are o marja mult mai mica de manevra si o capacitate institutionala mai redusa de a gestiona socuri economice majore.
Raportul Eurostat arata ca, in doar cateva luni, 16 state europene au inregistrat cresteri ale ponderii datoriei in PIB, dar Romania se numara printre cele care s-au miscat cel mai rapid in directia gresita. In timp ce tari precum Grecia, Cipru si Irlanda au reusit scaderi importante ale datoriei (chiar si peste 6-9 puncte procentuale), Romania urca in forta in clasament. Este un semnal clar ca reformele structurale si echilibrul bugetar nu mai pot fi amanate.
Reformele structurale nu mai pot fi amanate
Guvernul condus de Ilie Bolojan a inceput sa raspunda acestei presiuni cu
o serie de masuri fiscale dure. Pe 7 iulie, Executivul si-a asumat raspunderea in Parlament pentru un prim pachet care include majorarea TVA-ului de la 19% la 21% si inghetarea salariilor si pensiilor in 2026. „Stim ca aceste masuri nu sunt populare, dar sunt necesare”, a declarat premierul in fata legislativului. Este o declaratie de intentie, dar si o recunoastere a dimensiunii reale a crizei.
Al doilea pachet fiscal, anuntat pe 11 iulie, vizeaza reforma companiilor de stat si modernizarea aparatului fiscal. Printre masurile propuse se numara reducerea numarului de membri din consiliile de administratie, plafonarea indemnizatiilor, modificarea criteriilor de performanta si digitalizarea ANAF. Scopul: o administratie mai eficienta si costuri publice mai mici. E un pas necesar, dar insuficient daca nu este urmat de o restructurare mai ampla a cheltuielilor publice si o regandire a modului in care statul isi gestioneaza resursele.
Tot mai multi economisti atrag atentia ca Romania se apropie de o zona periculoasa, in care costurile de finantare cresc, investitorii devin mai prudenti, iar capacitatea de a finanta dezvoltarea prin imprumuturi se restrange. Faptul ca nu suntem inca la nivelul Italiei sau Greciei nu este un motiv de relaxare, ci mai degraba un ultim moment in care se pot lua masuri reale, inainte ca problemele sa devina cronice.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML