Situatia la zi a deficitului bugetar. Ministrul Finantelor face apel la disciplina bugetara
deficit bugetardeficit bugetar excesivexecutie bugetara
Ministerul Finantelor Publice a transmis vineri situatia deficitului bugetar al tarii noastre. Informatiile transmite de MFP sunt deosebite de importante, in contextul in care, de curand, Consiliul European ne-a dat un ultimatum: Romania ar trebui sa puna capat situatiei deficitului excesiv pana in 2024, cel tarziu.
Potrivit datelor transmise vineri de Ministerul Finantelor Publice, tara noastra inregistreaza o crestere a deficitului bugetar general consolidat, la 2,29% din PIB, dar si o scadere a deficitului bugetar, in suma de 26,18 miliarde de lei, fata de 3,68% din PIB, valoarea din aceeasi perioada a anului trecut.
Practic, dupa primele cinci luni ale acestui an, deficitul bugetar general consolidat la 2,29% din Produsul Intern Brut (PIB). Va amintim ca, in luna aprilie, nivelul era de 1,81% din PIB.
Totusi, deficitul bugetar, in suma de 26,18 miliarde de lei, este in scadere comparativ cu soldul negativ consemnat din aceeasi perioada a anului trecut, de 3,68% din PIB.
Conform MFP, "executia bugetului general consolidat in primele cinci luni ale anului 2021 s-a incheiat cu un deficit de 26,18 miliarde lei (2,29% din PIB) in scadere, fata de deficitul de 38,84 miliarde lei (3,68% din PIB), inregistrat la aceeasi perioada a anului 2020. Acest rezultat a fost realizat in conditiile in care in perioada ianuarie-mai 2021 cheltuielile de investitii au fost cu 3,88 miliarde lei mai mari fata de aceeasi perioada a anului precedent, iar platile cu caracter exceptional generate de epidemia COVID-19 au fost de 6,56 miliarde lei (10,44 miliarde lei, respectiv 0,91% din PIB)", a informat Ministerul de Finante.
Veniturile bugetului general consolidat au insumat 147,36 miliarde de lei in primele cinci luni ale anului 2021, cu 23,2% peste nivelul incasat in perioada similara a anului trecut in timp ce cheltuielile, in suma de 173,55 miliarde de lei, au crescut in termeni nominali cu 9,5% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.
Majoritatea categoriilor de incasari au inregistrat evolutii nominale pozitive
De exemplu, incasarile din impozitul pe profit au insumat 8,01 miliarde de lei in primele cinci luni ale acestui an, in crestere cu 16,1% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componenta - incasarile din impozitul pe profit de la agentii economici, cu o dinamica pozitiva de 20,6% (an/an).
De asemenea, incasarile nete din TVA au inregistrat 29,47 miliarde de lei in primele cinci luni ale anului curent, in crestere cu 46,6% (an/an). In acelasi timp, restituirile de TVA au insumat 10,43 miliarde de lei in perioada analizata, cu 2% peste nivelul inregistrat in ianuarie - mai 2020. Evolutia incasarilor din TVA a fost influentata atat de baza comparabila a lunilor martie - mai 2020 - cand au fost implementate masurile de amanare a termenului de plata a TVA, cat si de recuperarea partiala a TVA aferenta anului 2020.
In aceeasi nota, transmite MFP, veniturile din impozite si taxe pe proprietate au inregistrat 4,70 miliarde de lei in primele cinci luni ale anului 2021, cu 84,8% peste nivelul consemnat in aceeasi perioada a anului trecut. Evolutia se datoreaza atat efectului de baza - ca urmare a prorogarii termenului de plata al impozitelor in 2020 (de la 31 martie la 30 iunie), cat si unor modificari legislative, intrate in vigoare in ianuarie 2021.
Contributiile de asigurari au inregistrat 51,91 miliarde de lei in primele cinci luni ale anului 2021, in crestere cu 16,3% (an/an). Ca si in cazul impozitului pe venit, evolutia este superioara dinamicii fondului de salarii si se datoreaza atat bazei reduse din martie - mai 2020, cat si recuperarii unor venituri din contributiile aferente anului trecut.
Incasarile din impozitul pe salarii si venit au totalizat 12,05 miliarde de lei in perioada ianuarie - mai 2021, consemnand o crestere de 25,9% (an/an), pe fondul unei majorari de 199,3% a incasarilor din Declaratia unica, de +48,6% a incasarilor din impozitul aferent pensiilor respectiv de +23,6% a impozitului pe dividende. Totodata, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 13,9% - dinamica superioara celei inregistrate de fondul de salarii din economie de 6,9%, ca urmare a accelerarii consemnate in martie - mai (in conditiile bazei reduse de anul trecut), explica sursa citata.
Veniturile din accize au insumat 13,87 miliarde de lei, in crestere cu 18,9% (an/an). Potrivit MF, incasarile din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 18,2%, evolutie sustinuta si de majorarea accizei la tigarete in medie cu 7,8% . Totodata, incasarile din accizele pentru produse energetice continua sa se redreseze (+18% in primele cinci luni), in conditiile normalizarii consumului de carburanti fata de perioada de referinta.
Veniturile nefiscale au insumat 9,73 miliarde de lei in ianuarie - mai 2021, inregistrand o crestere de 7,6% (an/an), determinata si de inregistrarea sumelor din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.
Au crescut cheltuielile cu investitiile
Pe partea de cheltuieli, dinamica a fost determinata in principal de cresterea semnificativa a cheltuielilor de investitii pe primele 5 luni (29,9% an/an), in timp ce celelalte cheltuieli au avut un ritm mai lent de crestere (an/an).
Totodata, Ministerul Finantelor arata ca se observa o incetinire a dinamicii cheltuielilor de personal pe primele 5 luni an/an comparativ cu evolutia din primul trimestru.
Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost in valoare de 16,88 miliarde de lei, in crestere cu 29,9% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent cand au fost in valoare de 13 miliarde de lei. De asemenea, se observa o crestere mai accentuata a proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentand 52,1% din totalul cheltuielilor pentru investitii pe primele cinci luni ale anului 2021.
Cheltuielile de personal au insumat 46,33 de miliarde de lei, in crestere cu 5,3% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Exprimate ca pondere in PIB, cheltuielile de personal reprezinta un nivel de 4,1% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai putin fata de aceeasi perioada a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, platile reprezentand stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 64,96 de milioane de lei, precum si alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical si auxiliar implicati in activitatile cu pacientii diagnosticati cu COVID-19 de aproximativ 1,306 miliarde de lei.
Cheltuielile cu bunuri si servicii au fost 22,41 de miliarde de lei, in crestere cu 6,4% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.
O crestere se reflecta la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, de 7,4% fata de anul anterior, determinata, in principal, de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat si pentru decontarea serviciilor medicale in ambulatoriu. De asemenea, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,07 miliarde de lei din total bunuri si servicii reprezinta plati pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi si alte produse necesare diagnosticarii si tratarii pacientilor infectati cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum si plata pentru vaccinuri impotriva Covid -19.
Cheltuielile cu asistenta sociala au fost de 62,92 de miliarde de lei, in crestere cu 10,7% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Evolutia cheltuielilor cu asistenta sociala a fost influentata, in principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 de lei la 1.442 de lei. De asemenea, se reflecta si majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului indemnizatiei sociale pentru pensionari garantata de la 704 lei la 800 de lei, precum si majorarile privind alocatiile de stat pentru copii incepand cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezinta o crestere a alocatiei cu aproximativ 20% mai mare decat cea platita in luna iulie 2020, precum si cu 1 ianuarie 2021 care reprezinta o crestere a alocatiei cu aproximativ 16% mai mare decat cea platita in luna decembrie 2020.
Totodata, ministerul de resort mentioneaza ca se continua platile pe masurile care au fost luate cu caracter exceptional, in domeniul social si economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, pana la sfarsitul lunii mai, s-au platit pe masuri active aproximativ 1,168 de miliarde de lei, respectiv 512,79 de milioane de lei pentru indemnizatii acordate pe perioada suspendarii temporare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului, 164,25 de milioane de lei pentru indemnizatii acordate pentru alti profesionisti si pentru persoanele care au incheiate conventii individuale de munca care intrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 206,26 de milioane de lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei parti a salariului brut al angajatilor mentinuti in munca, 36,3 milioane de lei sume acordate angajatorilor pentru incadrarea in munca a unor categorii de persoane, precum si 247,93 de milioane de lei indemnizatii acordate pe perioada reducerii temporare a activitatii pentru profesionisti precum si pentru persoanele care au incheiate conventii individuale de munca in baza Legii nr.1/2005.
De asemenea, se continua decontarile indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate pentru concedii medicale in scopul diminuarii stocului de plati restante aferente acestora, astfel ca la sfarsitul lunii mai platile au fost de 1,695 de miliarde de lei.
Cheltuielile cu subventiile au fost de 2,81 de miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate catre transporturi, respectiv subventii pentru transportul calatorilor, precum si pentru sprijinirea producatorilor agricoli.
Alte cheltuieli au fost de 2,55 de miliarde de lei, reprezentand, in principal, sume aferente titlurilor de plata emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, conform legislatiei in vigoare, burse pentru elevi si studenti, alte despagubiri civile, precum si indemnizatii acordate parintilor pentru supravegherea copiilor pe perioada inchiderii temporare a unitatilor de invatamant.
Cheltuielile privind proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subventiile de la Uniunea Europeana aferente agriculturii) au fost de 11,42 de miliarde de lei, cu 29,2% mai mari comparativ cu anul precedent.
Din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au platit 170,71 de milioane de lei pentru achizitionarea de produse – stocuri de urgenta medicala, inclusiv scannere termice pentru combaterea raspandirii infectiei cu coronavirusul SARS-COV-2.
Va amintim ca, de curand, Consiliul European a adoptat o recomandare pentru tara noastra, precizand ca factorii de decizie ar trebui sa ia masurile adecvate, astfel incat deficitul bugetar excesiv sa dispara pana in anul 2024.
"Recomandarea formulata de Comisie si adoptata astazi de Consiliu prevede un calendar de reducere treptata a deficitului bugetar pana in 2024, in conditiile in care o corectare prea rapida ar afecta premisele de crestere economica.
Pentru 2021, atat prognoza de crestere economica, cat si deficitul prognozat sunt similare, ceea ce denota increderea Comisiei Europene in masurile adoptate de Guvernul Romaniei", a spus ministrul Finantelor, liberalul Alexandru Nazare, in cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Economice si Financiare (ECOFIN), desfasurata in perioada 17-18 iunie, la Luxembourg.
Ministrul Nazare face apel la "disciplina bugetara"
"Indeplinirea recomandarii pana in 2024 necesita un efort sustinut si disciplina bugetara intarita pe termen mediu", a mai declarat ministrul Finantelor.
Oficialii europeni au subliniat ca procedura de deficit excesiv a fost declansata ca urmare a politicilor expansioniste si a soldului inregistrat in anul 2019, iar recomandarea prezinta calendarul actualizat de corectare a deficitului bugetar excesiv, asigurand totodata spatiul fiscal necesar pentru sustinerea investitiilor si atingerea obiectivelor de crestere economica, fiind in linie cu tintele nationale stabilite in Programul de Convergenta prezentat de Romania.
"In anul 2021, Guvernul Romaniei a adoptat masurile necesare pentru a atinge tintele stabilite"
"In anul 2021, Guvernul Romaniei a adoptat masurile necesare pentru a atinge tintele stabilite. Cresterea economica pentru 2021 este substantiala, iar pe termen mediu va fi sustinuta de fondurile structurale si de cele din facilitatea de redresare si rezilienta", a afirmat Comisarul European pentru Economie, dl Paolo Gentiloni, in cadrul reuniunii.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
