Statul pedaleaza in gol la capitolul VENITURI FISCALE: putinii bani care se strang ajung sa finanteze cheltuielile de personal bugetar si asistenta sociala
venituri fiscalecolectare venituri la bugetbugetul public
Cel mai recent raport Eurostat privind veniturile fiscale in randul statelor membre ale Uniunii Europene scoate la iveala o realitate dureroasa despre capacitatea autoritatilor nostre de a colecta in mod eficient taxele, impozitele si contributiile datorate de contribuabili si companii.
Acestea toate alcatuiesc volumul veniturilor fiscale, ce reprezinta peste 80% din bugetul general consolidat, deci sunt sursa majora de venituri guvernamentale.
Doar ca Romania face o "figura" cat se poate de proasta la acest capitol, in fata blocului comunitar. Raportul Eurostat ne plaseaza pe un loc codas in UE, avand al doilea cel mai redus nivel din UE (dupa Irlanda, care are un statut aparte), respectiv numai 27,3% din PIB.
In 2021, veniturile din impozite si contributii sociale au crescut cu 520 de miliarde de euro in UE fata de 2020, ajungand la 6 058 miliarde de euro. Raportandu-ne la PIB, avem procente de 41,7% in 2021, comparativ cu 41,1% din PIB in 2020.
Raportul total impozit/PIB, adica suma impozitelor si contributiilor sociale nete ca procent din produsul intern brut (PIB) , a fost de 41,7% in UE in 2021, in crestere fata de 2020 (41,1%). Cu cele 27,3 procente din PIB, Romania este foarte departe de media europeana, din cate putem lesne observa.
Raportul dintre impozite si PIB a variat semnificativ intre statele membre in 2021, cele mai mari cote de impozite si contributii sociale ca procent din PIB fiind inregistrate in Danemarca (48,8%), Franta (47,0%) si Belgia (46,0%).
Romania si Irlanda sunt insa modele de "asa nu" in raportul Eurostat. Irlanda are un procent chiar mai mic decat al nostru, de 21,9% din PIB, in timp ce noi, dupa cum punctam si anterior, ne "mandrim" cu 27,3% din PIB - acestea sunt cele mai scazute niveluri ale veniturilor fiscale colectate, raportat la PIB. Totusi, vorbeam mai sus de caracterul aparte al Irlandei si trebuie precizat faptul ca PIB-ul tarii a crescut nenatural, dat fiind ca multe nationale au parasit Regatul Unit din cauza Brexitului, fenomen ce a dus la scaderea artificiala a veniturilor fiscale colectate de statul irlandez.
Dar ceea ce este cu adevarat trist pentru Romania este ca suntem devansati de toate statele din regiune, foste comuniste, la fel ca noi. Chiar si vecinii nostri de la Sud de Dunare reusesc sa atinga un impresionant 32% din PIB, in conditiile unei fiscalitati mult mai relaxate.
"Mai ingrijorator, daca in ultimul deceniu, veniturile fiscale din UE au consemnat un avans de 2,2 puncte procentuale din PIB, in Romania cresterea a fost de doar 0,3 puncte procentuale.
Este cel mai slab rezultat din randul statelor membre care au reusit sa realizeze o oarecare consolidare fiscala, in UE existand si patru tari a caror venituri fiscale au scazut la procent din PIB in perioada 2011-2021. Este vorba despre Belgia (-0,9 pp), Malta (1,8 pp), Ungaria (2,5 pp) si Irlanda (7,3 pp)", arata o analiza
Cursdeguvernare.ro.
Comparativ cu 2020, raportul impozit/PIB a crescut in douazeci de state membre ale UE in 2021, cea mai mare crestere fiind observata in Cipru (de la 34,0% in 2020 la 36,0% in 2021). La polul opus, scaderi au fost inregistrate in cinci state membre, in special in Ungaria (de la 36,1% in 2020 la 34,0% in 2021) si Croatia (de la 36,9% la 35,8%).
Solutia e imbunatatirea colectarii, nu cresterea agresivitatii politicii fiscale
Ce ar trebui sa inteleaga guvernantii din acest raport? Ca avem nevoie de o imbunatatire a colectarii, fiindca deficitul de venituri fiscale la buget nu este o rezultanta a taxelor mici, ci, din contra, a lipsei de eficienta in a le colecta si, poate, a lipsei de motivatie a contribuabililor persoane fizice si/sau juridice de a se conforma voluntar la politica fiscala. Or, in ceea ce priveste ultimul aspect, aceasta motivatie depinde inclusiv de sentimentul contribuabilului ca banii lui sunt folositi in scopuri reale, utile, contructive, ca nu pompeaza dari catre stat intr-un sac fara fund unde sunt directionati catre cheltuieli curente, in loc sa mearga la ivestitii.
Din aceasta perspectiva, intram pe o zona sensibila. Desi am vazut mai sus cat de slabe sunt colectarile fiscale, cei mai multi dintre banii stransi totusi cu chiu cu vai ajung in cheltuieli de personal bugetar si asistenta sociala. Mai precis, nici mai mult, nici mai putin de 94% - spune Consiliul Fiscal.
Cheltuielile de personal bugetar si asistenta sociala s-au ridicat la peste 94% din veniturile fiscale, in 2020
"Romania are un nivel foarte scazut al veniturilor bugetare si al veniturilor fiscale raportate la PIB, clasandu-se pe penultimul loc din UE in anul 2020, similar anilor 2016-2019", raporteaza Consiliul.
Conform specialistilor in fiscalitate, cauza o reprezinta "un aparat de administrare fiscala insuficient modernizat, reformele initiate in acest sens realizandu-se intr-un ritm lent, sau fiind anulate, cum este cazul Proiectului de modernizare a administratiei fiscale (initiat in anul 2013 si la care s-a renuntat in 2019, program similar celui finalizat in Bulgaria in perioada 2002-2008 cu rezultate foarte bune)".
In primul an al crizei sanitare, Romania a reusit nefericita "performanta" de a atinge "un varf al cheltuielilor de personal si cu asistenta sociala, care au echivalat cu 94,3% raportat la veniturile fiscale (inclusiv contributii de asigurari), respectiv 23,9% din PIB”. "Aceasta situatie nu este sustenabila avand in vedere ca este localizata la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente, necesitand adoptarea de masuri corective", atrage atentia Consiliul Fiscal.
Mergand mai departe si ajungand in anul 2021, Romania s-a situat cu 2 pozitii mai sus in clasamentul statelor membre UE dupa ponderea cheltuielilor cu asistenta sociala in total venituri, respectiv pozitia a 19-a, in 2020 ocupand pozitia 21. In anul 2021, ponderea cheltuielilor cu asistenta sociala in total venituri bugetare a scazut cu 0,73 pp fata de anul anterior. Aceasta scadere a fost determinata si de ritmul de crestere mai lent al acestei categorii de cheltuieli comparativ cu ritmul de crestere al veniturilor bugetare in PIB.
Cresc cheltuielile cu asistenta sociala
De altfel, conform unui alt raport al Consiliului Fiscal, anul 2021 a marcat evolutii semnificative din punct de vedere al agregatului de cheltuieli cu asistenta sociala, cu ocazia celei de-a doua rectificari bugetare, din perspectiva: suplimentarii sumelor aferente bugetului de stat (+2,4 mld. lei) pentru compensarea facturilor la energie electrica si gaze, plata indemnizatiilor acordate la intreruperea activitatii in conditiile pandemiei, a alocatiilor de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu handicap, a indemnizatiei de crestere a copilului si platii integrale a pensiilor, indemnizatiilor si a ajutorului de incalzire; suplimentarii sumelor aferente bugetului asigurarilor sociale de stat (+0,5 mld. lei, pentru acoperirea necesarului suplimentar de fonduri pentru plata pensiilor); suplimentarii bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale (+0,4 mld. lei); suplimentarii bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (+0,2 mld. lei).
"Decizia de majorare a unor cheltuieli permanente, cum sunt cele aferente pensiilor, ar trebui sa aiba in vedere trendul incasarilor din contributii, precum si prognozele privind raportul salariati-pensionari, mai ales ca, in contextul accentuarii fenomenului de imbatranire demografica, la 1 ianuarie 2018 populatia varstnica de 65 ani si peste a depasit numeric populatia tanara de 0-14 ani (3.596 mii fata de 3.042 mii persoane), conform datelor INS. Totodata, a devenit evidenta necesitatea de a gasi o regula de indexare care sa asigure sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de asigurari sociale in locul abordarii discretionare din trecut", atrage atentia Consiliul Fiscal.
Estimarile pentru anii urmatori, conform datelor din strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2022-2024, arata ca deficitul bugetului de asigurari sociale va ramane pe un trend ascendent in anul 2022, inregistrand o crestere pana la nivelul de 22,3 mld. lei, dupa care urmeaza o descrestere moderata la 21,5 mld. in 2023 si o crestere la 23,7 mld. lei in 2024. In Opinia cu privire la proiectul de buget pentru anul 2022, Consiliul Fiscal a atras atentia asupra faptului ca in continuare persista riscuri cu privire la acest agregat de cheltuieli, din cauza pensiilor mai ridicate ale celor care se pensioneaza in anul 2022, comparativ cu cei pensionati anterior. Totodata, cheltuielile sociale (salarii, pensii si alte beneficii sociale), care in context european ca procent in PIB nu par excesive, raportate la veniturile fiscale autohtone pot fi coplesitoare.
In ceea ce priveste raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar si total venituri incasate, conform standardelor ESA 2010, Romania s-a situat in anul 2021 pe prima pozitie in clasamentul celor 27 de tari din UE, la fel ca in anul anterior.
Daca pana in 2009 Romania era plasata in prima jumatate a clasamentului in ceea ce priveste raportarea cheltuielilor cu salariile la total venituri (pe pozitia a opta in anul 2008 si a zecea in anul 2009), in anul 2011 ca urmare a masurilor de consolidare fiscala initiate la jumatatea anului 2010, Romania a coborat pe pozitia 19 din 27.
In anul 2013 Romania a ajuns pe pozitia 17 in acest clasament, pe fondul recuperarilor salariale si al majorarii salariilor unor categorii de bugetari, in anul 2015 ocupand locul 20 din 27, pe baza unei usoare cresteri a veniturilor incasate la buget si a mentinerii cheltuielilor cu salariile ca procent in PIB. Incepand cu anul 2016 insa situatia se modifica si Romania urca abrupt pe locul 10, ajungand in anul 2017 pe al doilea loc, iar in 2018 ocupand prima pozitie. In anul 2021 se constata o tendinta de incetinire a ritmului de crestere a cheltuielilor de personal comparativ cu anul anterior.
"Salariul mediu brut in sistemul public a ajuns in anul 2021 la 7.004 lei/luna, cu 1,59% mai mare decat in anul 2020, depasindu-l cu 27,91% pe cel din mediul privat care s-a situat la 5.476 lei/luna (in crestere cu 8,89% comparativ cu cel din anul precedent). Considerand medii trimestriale, salariul mediu brut lunar in sectorul public aferent trimestrului IV al anului 2021 a inregistrat un nivel de 7.114 lei, cu 0,88% mai mult decat in aceeasi perioada din anul 2020, in timp ce salariul din sistemul privat a fost de 5.742 lei, in crestere cu 8,5% fata de trimestrul IV al anului 2020. Tinand cont de domeniile de activitate ale sectorului public, cele mai importante trei ca pondere au avut urmatoarea evolutie a salariului mediu brut in trimestrul IV al anului 2021 fata de trimestrul IV al anului 2020: in administratie publica si aparare dinamica inregistrata a fost de 0,79%, in invatamant majorarea a fost de 1,09%, iar in sanatate s-a inregistrat cea mai mare crestere, de 2,54%. Aceasta din urma dinamica este in principal atribuibila acordarii de sporuri personalului medical din prima linie impotriva luptei cu pandemia COVID-19", arata Consiliul Fiscal.
In cele din urma, punctam ca, fata de anul 2020, cheltuielile de personal au crescut cu 1,93 mld. lei, respectiv cu 1,75%!
"Executia cheltuielilor de personal a consemnat o crestere de 2,4 mld. lei fata de nivelul avut in vedere la elaborarea proiectului de buget pentru anul 2021. Estimate initial la un nivel de 109,5 mld. lei, valoarea finala a acestor cheltuieli a fost de 111,9 mld. lei, respectiv 9,5% din PIB", explica CF.
Sistemul bugetar: in 2021, ata de crestere a numarului de angajati a fost mai mare fata de cea inregistrata in 2020
Totodata, trebuie mentionat faptul ca in 2021, rata de crestere a numarului de angajati a fost mai mare fata de cea inregistrata anul precedent, respectiv 1,02% (+12.694 persoane) comparativ cu 0,6% (+7.515 persoane). Majorarile de personal s-au inregistrat in special la nivelul sistemului sanitar, inclusiv Ministerul Sanatatii (+10.870 posturi ocupate), Ministerul Apararii Nationale (+2.050 posturi ocupate), autoritatilor executive locale (+1.706 posturi ocupate), Ministerul Educatiei (+1.040 posturi ocupate) si Secretariatul General al Guvernului (+452 posturi ocupate).
De cealalta parte, cele mai importante reduceri de personal au fost inregistrate la nivelul Ministerul Afacerilor Interne (-4.859 posturi ocupate) si unitatilor de invatamant superior de stat (-1.643 posturi ocupate).
Acestea fiind spuse, se resimte, din ce in ce mai acut, nevoia unor reforme in administratia publica, centrala si locala, pentru a diminua poverile financiare ce apasa pe bugetul public si pentru a permite crearea de spatiu fiscal pentru firme, care sa determine antreprenorii sa se alinieze prevederilor fiscale si sa contribuie la bugetul public, oferindu-le si mediul prielnic de dezvoltare, in detrimentul unei fiscalitati agresive, care inhiba si pune piedici competitivitatii sectorului privat.
Foto: pixabay.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
