Bancile sunt ingrijorate de efectele proiectelor de lege asupra sistemului bancar si cer mai mult timp de la legiuitori
plafonare dobanzilimitare valoare recuperarelegi banciarbcpbr
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) solicita Parlamentului Romaniei un dialog real si constructiv in dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobanzilor, limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate si eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit.
Reprezentantii sectorului bancar solicita extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse initial pentru dezbaterea aprofundata a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobanzilor si limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate.
Potrivit unui comunciat ale celor doua organizatii, comunitatea bancara este profund ingrijorata de consecintele preponderent negative, atat asupra consumatorilor cat si asupra economiei, ce ar fi generate de potentiala intrare in vigoare a celor trei initiative legislative care se afla in diferite stadii de dezbatere atat in Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cat si in Camera Deputatilor (plafonarea dobanzilor si limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate).
Posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat si de studiul de impact prezentat public astazi de catre KPMG Advisory - entitate profesionala independenta a carei reputatie este recunoscuta atat la nivel national cat si international, acesta fiind realizat la solicitarea ARB si CPBR.
Studiul KPMG releva ca, atat impactul individual, cat si cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o incetinire a cresterii economice, o scadere a consumului si investitiilor, cat si la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe langa alte efecte ce vor afecta consumatorii in mod direct si imediat.
Propunerile legislative au implicatii multiple atat la nivelul consumatorilor cat si la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual si agregat.
Principalele efecte cuprinse in studiul de impact sunt reprezentate de:
- inasprirea conditiilor de creditare/ reducerea creditarii cu impact direct asupra reducerii consumului (achizitii de locuinte, bunuri de folosinta indelungata si bunuri de larg consum) si a avutiei nete a populatiei;
- reducerea creditarii pentru achizitia de locuinte poate creste presiunea asupra pietei imobiliare;
- adancirea diferentelor dintre clasele sociale;
- alterarea comportamentului la plata al consumatorilor;
- reducerea accesului la creditare al populatiei, cu potential de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate in planul protectiei consumatorilor;
- limitarea capacitatii institutiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanta in vederea gestionarii nivelului creditelor neperformante, cumulata cu aparitia litigiilor de obtinere a titlului executoriu vor conduce la incarcarea suplimentara a sistemului judiciar;
- cresterea creditelor neperformante ca urmare a cresterii duratei si costurilor de recuperare, blocarii pietei secundare si a modificarii comportamentului la plata al debitorilor, ceea ce poate conduce la cresterea riscului de tara;
- la nivel european, exista demersuri paralele de imbunatatire a cadrului de protectie a consumatorilor si de stimulare a solutionarii nivelurilor ridicate de credite neperformante, avand in vedere ca acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilitatii financiare si a cresterii economice;
- reducerea profitabilitatii si a fondurilor disponibile pentru creditare;
- lipsa predictibilitatii legislative poate avea consecinte negative asupra mediului de afaceri si a investitiilor.
In cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobanzilor si eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arata ca o potentiala reducere a creditarii populatiei cu 5% ca urmare a diminuarii capacitatii institutiilor de credit de a finanta sectorul privat este estimata sa conduca la reducerea consumului cu 1,39%, a investitiilor cu 0,17% si a PIB cu 1,80%.
In cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate, avand in vedere potentialul de diminuare a capacitatii institutiilor de credit de a finanta economia reala, o potentiala reducere a creditarii populatiei si a agentilor economici cu 5%, conform estimarilor, poate sa conduca la reducerea consumului cu 2,19%, a investitiilor cu 0,27% si a PIB cu 2,84%.
In schimb, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru institutiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea sustine un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei. Informatiile care au stat la baza intocmirii acestui studiu sunt limitate la informatii disponibile in mod public din surse oficiale.
Comunitatea bancara isi manifesta intreaga disponibilitate de a participa la dezbateri constructive in cadrul comisiilor parlamentare ce urmeaza a aviza proiectele de lege mentionate mai sus, pentru a putea prezenta intr-o maniera realista, responsabila si detaliata potentialele efecte ale acestora asupra economiei Romaniei si a cetatenilor sai pe termen mediu si lung.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
