BCE continua sa lupte cu pandemia tinand dobanzile la minim, dar va ridica piciorul de pe pedala de acceleratie a achizitiilor de datorii ale guvernelor
dobanda bceprogram achizitii bcerevenire economie euro
Atentia lumii intregi a fost concentrata pe sedinta conducerii Bancii Centrale Europene pentru a afla daca aceasta va reduce dobanda de politica monetara si ce va decide in urma evaluarii trimestriale a PEPP (Pandemic Emergency Purchase Programme), prin care cumpara obligatiuni emise de guvernele din zona euro, stimuland, astfel, economia.
In cele din urma, Consiliul guvernatorilor a decis sa mentina
dobanda de politica monetara la cel mai scazut nivel de cand exista acest instrument si sa incetineasca, in ultimul trimestru din 2021, ritmul PEPP.
Astfel, rata dobanzii la operatiunile principale de refinantare si ratele dobanzilor la facilitatea de creditare marginala si la facilitatea de depozit raman la 0,00%, 0,25% si minus 0,50%.
In ceea ce priveste PEPP, Consiliul a apreciat ca actualele conditii de finantare sunt favorabile si pot fi mentinute cu un ritm moderat mai scazut al achizitiilor nete de active decat in precedentele trimestre, in timpul carora BCE a cumparat datorii de aproximativ 80 miliarde de euro in fiecare luna.
Pe langa PEPP, care a avut de la inceput un volum fix, echivalent cu 80 de miliarde de euro pe luna, sau 1.850 de miliarde de euro in total, institutia europeana deruleaza in paralel un mai vechi program gigantic, Asset Purchase Programme (APP), de 20 de miliarde de euro pe luna.
Asadar, chiar daca PEPP se incheie, BCE va dispune de APP, pe care-l poate suplimenta pentru a continua finantarea ieftina a guvernelor din zona euro.
Analistii spun ca BCE este prudenta si pentru ca asteapta sa vada ce face Fed, al carei optimism s-a mai redus, iar acest lucru se vede in ritmul normalizarii politicii monetare.
Decizia de a tempera ritmul achizitiilor a fost luata, intrucat, in trimestrul al doilea al acestui an, cresterea economiei zonei euro a depasit estimarile, iar campania de vaccinare s-a dovedit eficienta chiar si in ce priveste tulpina Delta a noului coronavirus.
Totodata, Consiliul guvernatorilor a anuntat ca, in functie de situatie, este pregatit sa ajusteze toate instrumentele de care dispune pentru a se asigura ca inflatia se stabilizeaza la tinta BCE pe termen mediu de 2%.
Cu alte cuvinte, numai dupa ce inflatia va da semne ca se stabilizeaza in jurul acestei tinte, BCE va incepe sa majoreze dobanzile.
Daca, pana la actuala criza, una dintre amenintarile la adresa economiei zonei euro era deflatia, scaderea generalizata a preturilor, care erodeaza profiturile companiilor si descurajeaza investitiile, acum, inflatia din zona euro este la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Luna trecuta, inflatia anualizata a atins 3%.
Atentia la tulpina Delta!
Presedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat, in conferinta de presa care a urmat reuniunii Consiliului Guvernatorilor, ca este clar ca economia zonei euro isi revine, dar ritmul depinde de evolutia pandemiei.
Lagarde a pus in vedere ca, desi impactul pandemiei este mai putin dur, varianta Delta ar putea sa intarzie deschiderea totala a economiei.
Potrivit oficialului, este de asteaptat ca productia sa ajunga sa depaseasca nivelul anterior pandemiei pana la finele anului.
Lagarde a remarcat ca, in conditiile in care peste 70% dintre adultii europeni sunt vaccinati, economia s-a deschis in mare masura, permitand consumatorilor sa cheltuiasca mai mult si companiilor sa-si majoreze productia.
BCE anticipeaza o inflatie de 2,2%, in 2021, de la 1,9%, cat era in estimarea anterioara, una de 1,7%, in 2022, si de 1,5%, in 2023.
Cu toate acestea Lagarde prevede ca inflatia pe termen mediu se va situa mult sub nivelul tintei de 2%.
De asemenea, BCE estimeaza ca economia zonei euro va creste anul acesta cu 5%, fata de 4,6% cat preconizase in iunie.
Anul viitor, cresterea ar urma sa fie de 4,6%, de la 4,7%, cat era estimarea din iunie, si de 2,1%, in 2023, fata de 2,1%.
Foto: facebook christine lagarde
Un produs media marca Rentrop&Straton 
