de Vlad Strunescu
la 13 Oct. 2019
Cu aceasta ocazie, domnia sa le-a cerut specialistilor din institutele de cercetari sa fie mai activi in dezbaterea publica pentru a contrabalansa valul populist si a diminua impactul exagerarilor caracteristice perioadelor electorale.
Prezenta specialistilor este necesara "pentru ca este nevoie de rigoare stiintifica, de gandire economica, sociologica, de calitate, pentru ca, pe de o parte sa contrabalansam valul populist, care exista nu numai in Romania, observam peste tot in Europa, iar, pe de alta parte, sa diminuam impactul exagerarilor, distorsiunilor care sunt caracteristice, cel putin perioadelor electorale".
Din pacate - pentru ei si pentru public - specialistii invocati mai sus nu se pot autoinvita in studiourile de radio si de televiziune si nici in paginile ziarelor tiparite sau online.
Mugur Isarescu a ales, din puzderia de "stiri" senzationaliste: "Guvernatorul a venit cu propunerea sa se schimbe moneda"; "Leul a ajuns la fundul prapastiei". Potrivit oficialului, desi prima stire pare a fi o gluma, pentru unii cititori, schimbarea monedei inca mai are rezonanta in legatura cu reforma monetare confiscativa din 1947 si din 1952, iar a doua stire nu respecta adevarul.
"Va invit sa iesiti mai pe larg. Sunteti institut de cercetari. Cuvantul dumneavoastra, cuvantul Academiei, trebuie sa fie auzit ca sa spuna adevarul economic, adevarul statistic, ca nu sunt multe adevaruri statistice", a indemnat Isarescu.
Inaintea acestor declaratii, Adrian Vasilescu, consultant strategie, Compartimentul de proiecte strategice, Cancelaria BNR, scria pe blogul Bancii Nationale, ca, inainte de toate, comunicarea inseamna informare corecta. Domnia sa a dat exemplul unei gazete judetene care publicase, recent, un articol cu titlul "Se schimba banii?! Anuntul facut de Mugur Isarescu".
"Informarea, daca nu dobandeste puterea adevarului, nu mai este informare... ci dezinformare", scrie Adrian Vasilescu, amintind tot de evenimentele din vara lui 1947, "de fapt, de fortarea drumului Romaniei spre comunism, care a impus o reforma monetara de un dramatism devastator, soldata cu schimbarea obligatorie a banilor populatiei pe nimic si saracirea intregii tari”.
"Acest tip de joc, cu una in titlu, alta in articol este extrem de periculos. Mai cu seama intr-un timp istoric cand, de multe ori, lectura unei gazete se reduce la... citirea titlului", se arata in articolul semnat de domnul consilier.
In ceea ce priveste continutul articolului din gazeta judeteana, cititorii sunt... informati ca "Romania se pregateste sa renunte la moneda nationala si sa adopte moneda euro", adica o banalitate, un fapt cunoscut de majoritatea romanilor, cel putin a celor care, din pacate pentru moneda noastra nationala, s-au obsinuit sa calculeze si sa gandeasca aproape totul in euro.
"Dezinformarea, in legatura cu politicile Bancii Nationale, este o practica frecventa. De fapt, a scrie una in titlu si alta in articol, desigur intentionat, este un mod de a continua razboiul rece impotriva Bancii Nationale, dupa incheierea razboiului fierbinte. Am citit, tot zilele trecute, intr-o gazeta, ca Analistii Reuters ii calca in picioare pe Isarescu si BNR. Asta in titlu. Dar informatia din titlu este sustinuta in articol? Nicidecum. Autorul articolului scrie ca principalele valute din Europa Centrala si de Est se vor aprecia fata de euro in urmatorul an, conform unui sondaj al Reuters, deoarece bancile centrale din regiune indica mentinerea unor rate stabile ale dobanzilor.“ Nota Bene: si dobanda de politica monetara a BNR este o suta la suta stabila! Adevar pe care articolul nu-l mentioneaza", a mai scris domnul Vasilescu.
Tot titluri senzationaliste sunt puse de unii ziaristi cand pietele de capital din lumea larga scad brusc, moment in care "aflam" cate miliarde de dolari "au pierdut" cutare miliardari, cand, de fapt, este vorba despre o depreciere a pretului actiunilor detinute de acestia. Dupa revenirea - uneori, aproape imediata - tendintei de crestere a preturilor si, deci de apreciere a valorii actiunilor, mult mai putini ziaristi se deranjeaza sa ne spuna cat "au castigat" din asta aceeasi miliardari, "saraciti" anterior.
La fel, desi cursul leului scade, intr-o zi, cu mai putin de 0,20%, unele gazete considera ca "moneda nationala se prabuseste" sau "cursul explodeaza".
Goana dupa aur aducea, in cel mai propriu sens, multi bani, celor care alergau la maratonul galben. Acum, goana dupa senzational aduc si ele bani, dar aruncarea de titluri senzationaliste, breaking news-urile sunt precum alarmele de exercitiu ale IGSU. Daca - Doamne fereste! - vreo calamitate va avea loc miercurea, la ora 10.00 dimineata (cand sunt programate si anuntate aceste alerte), cine stie cati oameni le vor lua in serios.
Asadar, pericolul este ca, atunci, cand se va intampla cu adevarat o nenorocire, oamenii sa nu mai aiba reactii, sa nu mai vrea sa se informeze pentru ca s-au prins cum sta treaba cu alarmele din titluri.
Din pacate, din cauza motoarelor de cautare, oamenii nu se (mai) informeaza in functie de marca, de brandurile de presa. Inainte, stiau ca reperele informarii sunt agentiile de presa, precum si cotidienele cu ceva prestigiu. Acum, prind din zbor o informatie, un subiect, o tema si o scriu - in caz ca nu aplica metoda copy/paste - in casuta motorului de cautare.
Citeste si: Noul Consiliu de administratie al BNR si-a inceput mandatul
Ca este ziar sau blog, la cine ploua torential cu acel cuvant cheie, la ala se duce cititorul, fara a cauta si fara a sesiza diferentele care pot exista intre calitatea informatiei sau, in primul rand, ca informatia are - cam ca orice produs - o anumita calitate.
Foto: pexels.com/Miguel A. Padrinan
Comentarii