Inflatia cocoseaza Europa de Est, depasind tintele bancilor centrale si asteptarile acestora
inflatie europainflatie romaniascumpiri romania
In Romania, inflatia anuala continua sa creasca, ajungand, luna trecuta, la 5,3%, de la 5%, in iulie. Cu alte cuvinte, banii se devalorizeaza tot mai mult de la o luna la alta, iar cei pastrati in depozite la dobanzi, care, in cele mai bune cazuri, nu trec de 3% pe an, sunt departe de a acoperi devalorizarea.
Numai ca nici caprele vecinilor din estul UE nu o duc mai bine.
Inflatia a depasit tintele bancilor centrale si asteptarile acestora, in Polonia, Cehia, si in Ungaria.
Asa se faca ca, in Ungaria, inflatia a crescut la 4,9%, in august, de la 4,6%, in iulie. Luna trecuta, alimentele s-au scumpit cu 3,7%.
Interesant este ca, in iunie, tara vecina a avut exact nivelul nostru de crestere al preturilor de consum in august, adica 5,3%.
Inflatia se mentine ridicata in Ungaria desi aceasta a fost prima tara din Europa care a decis inasprirea politicii monetare, avand cele mai agresive masuri de restrangere.
In acelasi timp, in Cehia, inflatia a urcat, in august, peste 4%, de la 3,4%, in iulie, atingand cel mai ridicat nivel din 2008 incoace.
In ambele state mentionate, bancile centrale au incercat sa domoleasca tendinta de crestere a preturilor prin majorarea dobanzilor de politica monetara, masura pe care s-ar putea sa o ia si banca centrala din Polonia.
Polonia refuza sa creasca dobanda
Desi, pana acum, Polonia a preferat sa alimenteze cresterea economica prin dobanzi mici la credite, a facut asta smiultan cu restrangerea programului de stimulare directa a cresterii economice prin achizitii de obligatiuni.
Insa, guvernatorul bancii centrale a Poloniei, Adam Glapinski, a explicat ca cea mai rapida inflatie din ultimii 20 de ani nu este suficienta pentru a incepe cresterea dobanzilor.
Asa se face ca, de un an si jumatate, dobanda de politica monetara a ramas la 0,1%.
Potrivit lui Glapinski, trei criterii trebuie indeplinite pentru a pune a majora dobanda: crestere economica puternica, o piata a muncii favorabila si inflatie ridicata.
Altfel, cresterea dobanzilor, doar pentru ultimul criteriu, si acela intrunit din cauza unor factori trecatori precum intreruperile din lanturile de aprovizionare si nu din cauza cererii, ar fi periculoasa si ar reduce activitatea firmelor si competitivitatea prin aprecierea zlotului.
Desi unii dintre membrii Consiliului de politica monetara al bancii centrale au propus cresteri marginale ale dobanzilor, Glapinski
a declarat ca banca nu ignora inflatia si nu ii va permite sa devina persistenta.
In Polonia, inflatia a crescut cu 5,4% in august, cel mai rapid ritm din UE.
Dobanda BNR: 1,25%
La noi, Banca Nationala a Romaniei a decis, pe 7 iulie 2021, la cea mai recenta sedinta pe probleme de politica monetara, mentinerea indicatorului la 1,25% pe an.
Dobanda a ajuns la acest nivel, dupa taierea ei, in august 2020, de la 1,5% pe an.
Chiar si in primul an al pandemiei, BNR nu s-a grabit sa reduca prea mult dobanda, anul trecut acesta scazand de doua ori: o data la 2%, si inca o data, la 1,75%.
Rata dobanzii de politica monetara reprezinta rata dobanzii utilizata pentru principalele operatiuni de piata monetara ale BNR.
Actualmente, acestea sunt operatiunile repo pe termen de o saptamana, derulate prin licitatie la rata fixa de dobanda.
