
Consumatorii romani apeleaza tot mai des la serviciile Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB), aproximativ 2.500 de cereri fiind inregistrate in vara acestui an. Astfel, putem vorbi despre o crestere cu 50% a numarului de cereri inregistrate la CSALB in raport cu aceeasi perioada a anului trecut. De asemenea, in cele trei luni de vara au fost purtate 720 de negocieri intre CSALB si reprezentantii bancilor, cu 60% mai multe decat in acelasi interval din 2023.
In cele mai multe cazuri, consumatorii au solicitat bancilor restituirea unor sume percepute in trecut sub forma de comisioane, solutionarea amiabila a litigiilor aflate pe rolul instantelor sau ajutorul institutiei financiare in cazurile de frauda si inselaciune in care au cazut victime.
Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor in Domeniul Bancar (CSALB) este o entitate juridica autonoma, neguvernamentala, apolitica, fara scop lucrativ, de interes public, cu personalitate juridica, infiintata in baza Ordonantei Guvernului nr. 38/2015 privind solutionarea alternativa a litigiilor dintre consumatori si comercianti.
Mai exact, CSALB poate media situatiile dificile dintre clienti si institutiile financiare-bancare intr-o maniera echilibrata, rezonabila, rapida si in afara instantei. Aceasta mediere se face prin intermediul unor experti in domeniul financiar-bancar, numiti in acest caz conciliatori, care, in functie de procedura aleasa de parti, pot propune sau impune o solutie de rezolvare a litigiului.
Spre exemplu, conciliatorii CSALB au reusit in aceasta vara sa obtina o despagubire totala de aproape 1.000 de euro pentru Florica O. din Craiova. “Am contractat un credit de 18.000 de lei pentru care reclam majorarea nejustificata a dobanzii variabile si comisioanele incasate de banca, precum comisionul de acordare credit, de administrare si de urmarire riscuri. Solicit 2.000 de lei, reprezentand sumele incasate in temeiul acestor comisioane”, spune aceasta. Solutia acceptata de parti in urma negocierilor a fost aceea ca banca sa acorde o despagubire totala de 920 de euro.
“Am solicitat in instanta, in doua dosare distincte, constatarea caracterului abuziv al comisionului de acordare a creditului. In cadrul cererii trimise catre CSALB, solicit restituirea sumei de 7.500 de euro, precum si 3.500 de lei pentru cheltuieli de judecata”, spune si Mariana H. din Botosani. In urma negocierilor purtate de CSALB, banca a acceptat sa acorde o despagubire de 8.200 de euro, precum si 5.000 de lei pentru cheltuielile de judecata.
„In cazurile pe care le-am intalnit in ultimele luni in cadrul CSALB am constatat situatii particulare care pot reprezenta anumite tendinte in relatia consumatori-banci. Au fost cazuri cand consumatorii au solicitat sume mai mici decat cele oferite de catre banca. Asta arata faptul ca bancile analizeaza situatiile financiare particulare ale consumatorilor si acorda despagubirea in echitate, nu doar in functie de litera contractului sau de solicitarea scrisa a consumatorului.”, spune Alexandru Paunescu, reprezentantul BNR in Colegiul de Coordonare al CSALB.
Citeste si: Criza financiara in Romania, un scenariu tot mai posibil. Analistii trag semnalul de alarma: 2025 va fi un an greu, cu taxe si impozite mai mari
Sursa foto: freepik.com
Ultimele NOUTATI

Guvernul nu mai lasa nici medicii si nici profesorii sa isi cumuleze pensia cu salariul de la stat

Proiect de lege pentru proprietarii blocului explodat din Rahova. Despagubiri la valoarea reala a imobilului

Document REFORMA ADMINISTRATIEI. Ce masuri lanseaza Ilie Bolojan pentru a taia cheltuielile la stat

SURSE Guvernul Bolojan pregateste o OUG pentru bugetari. Cumulul pensie-salariu la stat, limitat

Partenerii nostri
Cursuri de formare profesionala prin PNRR. Se vor semna acte aditionale cu salariatii?
Procedura privind cercetarea disciplinara in cadrul unei unitati de invatamant - prevederi legale
Concediul de maternitate efectuat integral anterior nasterii. Ce se intampla cu concediul de lauzie?
Poluarea fonica in Romania: limite legale si responsabilitati
Ajutorul public judiciar: cum functioneaza si cine poate beneficia