Romanii aveau la finalul anului trecut aproape 50.000 de credite luate prin institutii financiare nebancare (IFN-uri), imprumuturile ridicandu-se la aproximativ 11 miliarde de lei. Desi pentru unele persoane obtinerea unui credit prin intermediul unui IFN este cea mai optima solutie, imprumuturile de acest fel se pot dovedi extrem de dezavantajoase in unele cazuri. Spre exemplu, nu sunt deloc putini romanii care s-au trezit ca au de platit rate uriase la creditele pe care le-au obtinut.
Lucrurile se vor schimba insa in perioada urmatoare, mare parte dintre aceste rate uriase urmand sa dispara. O noua lege care isi propune sa plafoneze dobanzile pentru imprumuturile luate prin IFN-uri a trecut recent de Curtea Constitutionala a Romaniei si urmeaza sa fie promulgata de seful de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis. Potrivit acestei legi, unui client care are un imprumut nu i se poate cere sa restituie mai mult decat dublul sumei imprumutate. Mai important decat atat, masura se aplica chiar si pentru contractele care se afla in desfasurare in momentul de fata.
IFN-urile sunt vazute adesea drept o alternativa la bancile traditionale de catre persoanele care au nevoie de imprumuturi rapide si flexibile. Aceste institutii ofera diverse produse financiare, inclusiv credite de consum, leasing financiar si microcredite, fara a necesita o retea de sucursale la fel de extinsa ca bancile.
IFN-urile sunt cunoscute pentru procesul lor rapid de aprobare a creditelor. Acest lucru se poate dovedi important pentru persoanele care au nevoie urgenta de bani si nu pot astepta sa parcurga procedurile mai complexe ale bancilor. Totodata, spre deosebire de banci, IFN-urile au cerinte mai putin stricte in ceea ce priveste istoricul de credit si documentatia necesara pentru obtinerea unui imprumut. Astfel, IFN-urile sunt o optiune viabila pentru persoanele cu un scor de credit mai scazut sau pentru cei care nu pot prezenta toate documentele solicitate de banci.
In schimb, unul dintre cele mai mari dezavantaje ale IFN-urilor este nivelul ridicat al dobanzilor. Comparativ cu bancile traditionale, IFN-urile percep dobanzi mult mai mari pentru a compensa riscul crescut asociat cu acordarea de credite fara cerinte stricte de eligibilitate. Astfel, se poate ajunge la costuri totale foarte mari pentru imprumuturi, in special pentru cei care nu reusesc sa ramburseze la timp. Mai mult, pe langa dobanzile ridicate, IFN-urile pot percepe diverse comisioane si taxe aditionale, cum ar fi comisionul de analiza a dosarului, comisionul de administrare lunara sau comisioane pentru rambursare anticipata.
„In numele pietei libere, multe institutii financiare nebancare (IFN-uri), practic, au niste dobanzi absolut ametitoare. Ajungeau sa practice dobanzi de 5.000, 7.000, 20.000 chiar 60.000%”, a declarat la un post de televiziune initiatorul legii, senatorul PSD Daniel Zamfir.
Citeste si: Cum sa te ruinezi? Iata greselile financiare (si nu numai) care iti pot distruge viata
Sursa foto: manager.ro
Ultimele NOUTATI
Romanii, ahtiati dupa criptomonede. Suma colosala pe care au investit-o iti arata ca oamenii au bani
Cum sa analizezi o companie inainte de a investi: Ghidul complet al indicatorilor financiari
Directiva NIS2, explicata. Uniunea Europeana ridica standardele de securitate cibernetica. Reguli noi pentru companii
Presedintele Iohannis, reactie la cald dupa ziua istorica in care Romania a fost primita in Schengen: Directia europeana ramane singura noastra cale reala de dezvoltare
Partenerii nostri
Distribuire dividende in numerar: Atentie la platile fragmentate!
Declaratia unica 2025: Salariul minim folosit la stabilirea plafoanelor pentru CAS si CASS
Reguli noi la inregistrarea contractului de inchiriere la ANAF, de la 1 ianuarie 2025
Alegerile prezidentiale 2024 au fost ANULATE de Curtea Constitutionala
Te-ar putea interesa si